Actualitate

Localitățile din Alba care „încap într-un bloc de locuințe”: Ce populație au Ceru-Băcăinți, Râmeț sau Ocoliș

Ioana Oprean

Publicat

în

Localitățile din Alba care „încap într-un bloc de locuințe”: Ce populație au Ceru-Băcăinți, Râmeț sau Ocoliș

În Hunedoara, Alba, Caraș-Severin sau Timiș întâlnim localități care ar încăpea într-un bloc de locuințe mai măricel. Sunt circa 20 de localități în țară al căror număr de locuitori nu trece de 500, potrivit datelor INS, valabile pentru 2022.

Despre localitatea Bătrâna din Hunedoara, s-a mai scris. Este cea mai mică din țară, având în jur de 120 de locuitori, din care 97 cu drept de vot.

A doua este Ceru-Băcăinți din județul Alba. Primăria are chiar un site- dichisit, de unde aflăm: ”Se poate vorbi de o populatie care a pastrat in timp, traditii culturale de mare valoare si care are un mod specific de viata nealterat, conservat in timp datorita lipsei unei infrastructuri moderne si a unor legaturi facile cu mediul urban.

Procesul de depopulare din ultimele decenii a condus la imbatranirea populatiei. Cei ramasi in majoritatea lor, persoane in varsta, au pastrat in memoria colectiva orala modelul de viata arhaic, cu traditii si obiceiuri cu un vadit caracter agro-pastoral. Populatia comunei Ceru-Bacainti numara 360 de persoane, toate de religie ortodoxa”, se arată pe pagina de internet a Primăriei.

Avem apoi Bulzeștii de Sus- Hunedoara. Tot de pe site-ul Primăriei aflăm: : La confluenţa Munţilor Bihorului cu Munţii Zarandului, în partea nordică a depresiunii Brad-Halmagiu, într-o zonă de un pitoresc aparte este amplasată comună Bulzeştii de Sus. Situată în partea de nord a judeţului Hunedoara la o distanţă de 76 km de reşedinţa acestuia şi la 29 km de oraşul Brad, comună Bulzeştii de Sus face parte din categoria localităţilor de deal şi de munte. Denumirea de Bulzeşti provine de la substantivul masculin bulz care înseamnă bulgăre, în cazul de faţă bulgăre de piatră, la care se adăugă sufixul eşti, completând denumirea localităţii. Atestarea documentară a comunei Bulzeştii de Sus, după Dicţionarul Istoric al localităţilor din Transilvania realizat de Coriolan Suciu, aparţine anului 1441, în care este nominalizată pentru prima dată în documentele maghiare oficiale această denumire. Relieful este foarte accidentat, iar gradul de fertilitate al pământului deosebit de redus. Această concluzie este susţinută şi de suprafaţă arabilă a localităţii care reprezintă numai 333 ha, având gradul 5 de fertilitate, adică cel mai scăzut, situaţie caracteristică întregii zone a Munţilor Apuseni. Acest fapt constituie şi unul din motivele pentru care aceste zone au fost denumite zone defavorizate.

De altfel, cele mai mici 100 de localități ar încăpea adunat într-un oraș de de dimensiunea Slatinei sau Călărașiului, iar primele cele mai mici 1000 de localități ar încăpea în București.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Divorț 2026: Românii își pot păstra numele după divorț, fără acordul fostului soţ. Proiect adoptat de Senat

Ioana Oprean

Publicat

în

Divorț 2026: Românii își pot păstra numele după divorț, fără acordul fostului soţ. Proiect adoptat de Senat Senatul României a adoptat luni, 30 martie 2026, cu majoritate de voturi, o propunere legislativă USR care simplifică regulile privind numele de familie după divorț. Noua reglementare le oferă foștilor soți o alegere clară și simplă: pot păstra […]

Citește mai mult

Actualitate

Copiii cu cerințe speciale ar putea primi masă caldă sau pachet alimentar în loc de alocație de hrană în bani

Ioana Oprean

Publicat

în

Copiii cu cerințe speciale ar putea primi masă caldă sau pachet alimentar în loc de alocație de hrană în bani Senatul a aprobat la sfârșitul lunii martie 2026, cu 97 de voturi „pentru” și o abținere, modificarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Prin noua formă, alocația de hrană destinată copiilor cu cerințe […]

Citește mai mult

Actualitate

Lunea Mare: Tradiţii şi Obiceiuri din ziua în care încep Patimile Domnului. Iosif, aruncat de fraţii săi in fântână, semnifică punerea lui Hristos în mormânt

Ioana Oprean

Publicat

în

Lunea Mare: Tradiţii şi Obiceiuri din ziua în care încep Patimile Domnului. Iosif, aruncat de fraţii săi in fântână, semnifică punerea lui Hristos în mormânt Începând cu seara Floriilor şi până în Sfânta zi de Sâmbăta Mare, inclusiv, în toate bisericile ortodoxe se săvârşesc slujbe speciale, cunoscute sub numele de denii. În această săptămână se […]

Citește mai mult