Lista localităţilor din județul Alba aflate în ,,top 10” al tăierilor de pădure

Lista localităţilor din județul Alba aflate în ,,top 10” al tăierilor de pădure

Peste 300.000 de hectare de pădure au fost tăiate în România în perioada 2001-2016, potrivit unei platforme online denu­mite Global Forest Watch, care publică hărți interactive pe baza imaginilor furnizate de sateliți ai NASA. Datorită acestei platforme, putem înțelege și urmări, pe orice regiune dorită, fenomenul deforestării din România. Județele în care s-a tăiat cel mai mult în cei 15 ani sunt, în ordine, Suceava, Harghita, Maramureș și Cluj.

O altă informație interesantă furnizată de sateliții NASA și prelucrată de Global Forest Watch este că, în 2010, pădurile acopereau mai mult de un sfert din suprafața României, mai precis 26%. În ceea ce priveşte suprafețele pe care s-au plantat sau regenerat păduri, platforma oferă informații doar pentru intervalul 2001-2012. Este vorba despre un total de 154.000 de hectare.

Care este situația în județul Alba

În județul Alba s-au tăiat 11 kha, cel mai mult din Șugag, Cugir, Bistra, Arieșeni și Albac. În Șugag s-au tăiat arbori care ar fi putut absorbi 352 kilotone de emisii poluante.

Aceeași suprafață de 11 kha (un kha = 1000 ha) a fost deforestată, între 2001 şi 2016. Și când te gândești că mai-marii ROMSILVA Alba și ai ocoalelor silvice din Cugir ne-au spus că se taie doar cât trebuie și că la Cugir nu mai există cerere de lemn, deși ofertă există destulă. Nimic mai fals. Se vede cu ochiul liber hemoragia de pădure care se scurge spre firmele de tocat lemnul sau spre SRL-rile înființate peste noapte. O atitudine sinucigașă și criminală, care va lipsi cât de curând și frumoasa zonă a munților Cugirului de prețiosul „aur verde”.

Potrivit observatorilor, Suceava este judeţul care a pierdut cea mai mare suprafaţă de pădure în perioada 2001-2016, şi anume 46.300 de hectare. (Media pe ţară, în aceeaşi perioadă, este de 7.100 hectare). Al doilea cel mai afectat judeţ de tăierile masive de pădure este Harghita, cu 31 de kilohectare (kha), din zonele Toplița, Tulgheș, Bilbor, Gheorgheni şi Joseni. Urmează judeţul Maramureș, cu 22 kha. Cele mai afectate zone de aici sunt Borșa, Vișeu de Sus, Poienile de sub Munte, Săpânța, Repedea. Într-un soi de coridor deprimant al defrișărilor, această regiune se adaugă Sucevei, iar apoi coboară înspre Bistrița-Năsăud și Neamț. Județul Cluj se află pe locul 4 în acest clasament toxic al deforestării, cu 17 kha (17.000 de hectare).

Cele mai păgubite comune sunt cele din munţii Apuseni: Măguri Răcătău, Beliș, Valea Ierii, Mărgău și Mărișel.

Din Argeș, între 2001 şi 2016 au dispărut 16 kha de pădure. În ultima vreme, în această zonă au început campanii de plantări și regenerări, probabil din cauză că pur și simplu nu mai există pădure care să poată fi exploatată.

Din judeţul Bacău, între 2001 şi 2016 s-au tăiat 13 kha.

Ultimul județ din „top 10“ al deforestării, Mureșul a pierdut 9 kha.

Din punctul de vedere al Global Forest Watch, hectarele dispărute corespund unei cantități enorme de dioxid de carbon absorbit. „Ei nu oferă informații despre câtă masă verde a dispărut, ci cât se poluează prin lipsă“, explică doctor inginer Cornelia Melenti, șef de lucrări la Departamentul Calculatoare al UTCN Cluj-Napoca.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI