Limba română a… trecut Prutul!

Vineri, 6 mai 2011, în judeţul nostru a avut loc deschiderea a două manifestări culturale de cea mai înaltă ţinută, ambele marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba: Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, ajuns la cea de -a XXXI-a ediţie, şi Târgul de carte „Alba Transilvana”, născut pentru a potenţa festivalul, în urmă cu patru ani, dar care, iată, a devenit un eveniment de sine stătător şi nu concurent, ci complementar festivalului dedicat „magului” de la Lancrăm. Ambele manifestări se desfăşoară în aceeaşi perioadă (6-8 mai 2011), precedate de o altă manifestare importantă, asupra căreia vom mai reveni: Colocviile romanului românesc contemporan. Deschiderea Festivalului „Lucian Blaga” a avut loc la ora 9.00, la Casa memorială (casa natală) a poetului, filosofului, universitarului şi ambasadorului Lucian Blaga, moment în care am avut plăcuta surpriză de a vedea curtea bătrânului preot Izidor Blaga, tatăl lui Lucian (luminătorul de mai târziu al culturii, spiritului şi conştiinţei noastre naţionale), plină de cei ce au dorit să-i aducă omagiul lor. Şi trebuie să recunosc că numai un poet bântuit de nemurirea cuvintelor, precum Ion Măgineanu, putea găsi o sintagmă atât de potrivită pentru manifestarea de la Lancrăm, ca aceasta: „Limba română a trecut Prutul…!” Asta a spus poetul Mărgineanu, pentru că dincolo de toate discursurile, acesta este cel mai important lucru care s-a petrecut vineri, la festivalul dedicat universalului, europeanului, exilatului, recuperatului şi încă prea puţin valorizatului Lucian Blaga: românii de dincolo de Prut l-au vizitat pe Blaga la el acasă, la ei… acasă!

*La Lancrăm a fost prezent un fost student al lui Lucian Blaga: eminentul critic literar Gheorghe Grigurcu!
Au participat la festivitatea de deschidere preşedintele Ion Dumitrel, al Consiliului Judeţean Alba (omul care se remarcă prin cea mai susţinută participare la viaţa culturală din judeţ şi… chiar din ţară), primarul Sebeşului, Mugurel Sârbu, Gheorghe Maniu şi Ion Mărgineanu (iniţiatori ai manifestării şi păstrători ai flăcării aprinse de spiritul lui Blaga), doamna Mioara Pop (gazdă şi prezentatoare inspirată a invitaţilor), cărora li s-au adăugat nişte oaspeţi de marcă, cei mai importanţi dintre aceştia fiind fraţii noştri (încă) vitregiţi, din Basarabia şi Bucovina, în frunte cu academicienii Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, cu Vasile Tărâţeanu şi Zenovie Cârlugea, o delegaţie de dincolo de Prut atât de importantă şi de consistentă, încât sintagma lui Mărgineanu este pe deplin justificată. Iar lângă „delegaţia” estică au venit fraţii din Vest: Ion Miloş (la peste 80 de ani), din Suedia, Gheorghe Vinţan, de la Madrid, precum şi alţii, la fel de apropiaţi sufletului nostru, precum Ion Brad („astral” şi blăjean, lansat acum o jumătate de secol într-o revistă şcolară aici, la Alba Iulia), marele critic (şi fost student al lui Blaga!) Gheorghe Grigurcu ş.a…. De fapt nu mi-ar ajunge o ediţie a cotidianului nostru, pentru a-i menţiona pe toţi oaspeţii de seamă, dintre care, discret, se remarcă preşedintele Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de Carieră din România, George Potra (autor al unei lucrări importante referitoare la activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga). Şi alţii, mulţi, precum şi elevi, studenţi, profesori. O adevărată sărbătoare a culturii, aşa cum şi-ar fi dorit-o Lucian, fiul părintelui Izidor, de la Lancrăm…
*Alba Iulia, noua capitală culturală şi spirituală a Ardealului
Despre Târgul de carte „Alba Transilvana”, a cărui deschidere oficială a avut loc în aceeaşi zi, la ora 12.00, aş avea de spus la fel de multe lucruri, dar spaţiul nu-mi permite. Oricum, menţionez şi în acest caz, în fugă, faptul că aici, la pavilionul Consiliului Judeţean Alba, se găsesc 65 de edituri, cu peste 100.000 de volume, că au fost prezenţi aici, la deschidere, academicienii Eugen Simion, Valentin Vlad, Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, alături de cei doi lideri admninistrativi, Ion Dumitrel şi Mircea Hava, care au primit aprecierile acestor oaspeţi. Iar aprecierile, deşi par forţate, au fost subliniate de însuşi Eugen Simion, care l-a citat pe „vlădica” romanului românesc contemporan, respectiv pe cel mai mare romancier român în viaţă, Nicolae Breban: „Clujul s-a prăbuşit din punct de vedere cultural, pentru că nici Academia Română nu mai are dialog cu el. Se impune în schimb, în Ardeal, graţie celor doi lideri administrativi Dumitrel şi Hava, o nouă capitală a culturii şi a spiritului românesc: Alba Iulia!” No comment!
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE