Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi, căruţaşul cerului care fulgeră şi trăzneşte

Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi, căruţaşul cerului care fulgeră şi trăzneşte

Sfântul Ilie este celebrat de creştini ca profet, mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă, iar ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, sfântul provoacă tunete şi trăsnete, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie este cunoscut şi ca patron spiritual şi protector al aviatorilor români. În 20 iulie, peste 127.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

Citește și:  Mesaje de SFANTUL Ilie. Urări, SMS-uri şi felicitări pe care le poţi transmite celor îşi serbează onomastica

Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, în calendarul ortodox

În calendarul creştin-ortodox sfântul este pomenit pe 20 iulie pentru ca prin rugăciune şi puterea încredinţată de Dumnezeu a provocat secetă cumplită din Israel şi apoi a adus ploile care au salvat poporul de la pieire.

Tradiţia apocrifă spune că Ilie s-ar fi născut cu 850 de ani înainte lui Iisus Hristos, dincolo de Iordan, în cetatea Tesve, de la numele căreia se trage şi numele său. Era din tribul lui Aaron şi se spune că la naşterea sa a fost învelit în scutece de foc şi i s-a dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu. Ilie Tesviteanul a devenit astfel un apărător înflăcărat al credinţei în Dumnezeu şi unul dintre profeţii Legii Vechi.

Ahab, regele evreilor, pe vremea căruia a trăit Ilie, era  căsătorit cu prinţesa feniciană Isabela, care se închina zeului Baal. Preţuind frumuseţea femeii mai mult decât credinţa în Dumnezeul unic al iudeilor, Ahab şi-a obligat poporul să se închine zeului Baal şi i-a persecutat pe Prooroci şi pe toţi cei rămaşi credincioşi lui Dumnezeu. Aceste fapte au atras mânia divina, iar Dumnezeu i-a încredintat lui Ilie misiunea de a-l mustra pe rege.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

După rugăciuni adresate lui Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit, iar în urma lui o secetă groaznică s-a abătut asupra pământului. Totul era devastat şi ars, oamenii,  animalele domesticel și animalele sălbatice mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau si nimic nu a scăpat urgiei lui  Dumnezeu, pentru a face ca poporul lui Israel să se căiască şi să se întoarcă la credinţă.

După trei ani şi jumatate, poporul iudeu şi-a recunoscut greşeala de a se fi închinat zeului Baal, iar Dumnezeu a răsplătit rugaciunie lui Ilie cu o ploaie care a răcorit pământul şi foametea a încetat.

Sfântul Ilie a săvarşit şi alte minuni. Prima s-a petrecut   în casa unei văduve din Sarepta Sidonului, unde proorocul a stat mai mult timp în perioada de secetă. Aici, pe lângă faptul că hrana lor nu se termina niciodată, proorocul l-a înviat pe fiul vaduvei. O altă minune a fost cea prin care, după rugaciuni adresate lui Dumnezeu, a adus foc din cer peste jertfa de pe Muntele Carmel. Pe lângă acesta profetul Ilie a ars de viu pe regele Ohozia, prin rugăciune şi prin coborârea focului din cer, ca pedeapsă pentru că acesta păcătuise grav. Înainte de a fi înalţat la cer, proorocul Ilie, însotit de ucenicul sau Elisei, a lovit cu mantia apa Iordanului care s-a strâns pentru ca cei doi să treacă pe uscat.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ilie

Proorocului Ilie nu i-a fost dată moartea, el fiind ridicat la cer într-un car de foc.

Sfântul Prooroc Ilie este pomenit de Biserica Ortodoxă ca un făcător de minuni şi exemplu de credinţă şi curaj demn.  d

Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. El este mereu și mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuți ale sfinților Noului Testament. Fiind unul dintre Profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

Legende şi tradiţii populare

În această zi, spune legenda, Sfântul Ilie iese la plimbare pe cer într-un car de foc, tras de doi sau patru cai albi înaripaţi, cu biciul în mână şi trimite pe pământ tunete, fulgere şi trasnete, vânt puternic, ploi abundente şi grindina. Când fulgeră în cer, Sfântul Ilie dă cu sabia, iar când tună, atunci Pălie, vizitiul lui, arde cu tunul.

Tradiţia spune că în dimineata acestei zile trebuie să se culegă plante de leac şi în special busuioc, care dupa ce se sfinţesc la biserica se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămari.

Înaintea acestei sărbatori se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.

Citește și: MESAJE de SFANTUL NICOLAE. Idei de URARI şi FELICITARI pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc de sufletele morţilor. Unele femei împart porumb fiert, dar şi farfurii cu mâncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vara, legate cu lâna roşie, sunt împodobite şi canile pline cu apă.

Femeile chemau în această zi copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele cazute. Astfel, se considera că morţii se veselesc.

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu cânepa, se dezbracau şi se tăvăleau prin cultura, apoi se îmbracau şi se întorceau acasa. Dacă, în noaptea dinspre Sfântul Ilie, visau cânepa verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Sfântul Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima data după urcarea oilor la stâna. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migală.

La sate, apicultorii bărbati, curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbracaţi în haine de sărbătoare şi ajutaţi de către un copil, recoltau mierea de albine. Dupa retezatul stupilor cei din casă împreuna cu rudele şi vecinii gustau mierea noua şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere pentru a asigura belşugul apicultorilor şi pentru a apara stupii de furtul manei.

Citește și: MESAJE de SFÂNTUL ANDREI. SMS-uri, urări, felicitări pe care le poţi trimite celor care îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei

În credinţa populară mărul este pomul Sfântului Ilie şi de aceea nu se culeg şi nu se mănânca mere noi până în această zi. Nu e voie nici ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate nici grindina. Merele culese în această zi se duc întâi la biserică, pentru că exista credinţa că numai aşa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta.

Se spune că dacă va tuna în ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi.

De teama pagubelor făcute de trăznete, ploaie şi grindină în acestă zi nu se lucrează.

Târguri şi nedei de Sfântul Ilie

Şi astăzi se păstrează vechiul obicei de se a face în comunităţile săteşti petreceri câmpeneşti numite şi nedei, târguri, iarmaroace şi bâlciuri care sunt un bun prilej de cunoaştere pentru tineri şi pentru comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

La Făticeni de Sant-Ilie se face bâlci. În 1814, în vremea lui lui Scarlat Vodă Calimach bâlciul de la Făticeni era al doilea ca mărime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Cu doua-trei săptamani înainte de 20 iulie, pe străzile oraşului începea să se adune lume multă şi se auzeau strigatele şi chemarile negustorilor rostite în polonă, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă. La bâlciul organizat cu aceasta ocazie, numit Comedia din deal veneau artişti de circ – acrobaţi, iluzionişti, înghititori de săbii, motociclişti care evoluau la zidul şi globul curajului – soseau parcuri de animale sălbatice, erau montate scrâncioburi de diverse forme şi mărimi, erau aduse teatre de păpusi, roata norocului şi multe alte atracţii pentru curiosii adunati „pe deal”. Treptat, iarmarocul de la Fălticeni şi-a pierdut importanţa, iar astazi este revigorat prin Festivalul folcloric Şezătoarea.

Citește și:  MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi

În Covasna de Sânt Ilie la români se face nedeea mocănească la care participă şi un grup de tradiţii populare din judeţul Sibiu.

La Săcele în fiecare an este Târgul feciorilor, la Polovragi este o adunare etnofolcloricî şi târg, în comuna Bezdead şi oraşul Găşeti sunt târguri.

La Bucureşti Muzeul Satului invită în 20 şi 21 iulie la Iarmarocul de Sfântul Ilie, care reface atmosfera de târg din satul de altădată. Prezenţa lui Păcală şi Tâdală va aminti de zarva de iarmaroc şi vor fi gustate produse din gastronomia tradiţională specifică sărbătorii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI