Rămâi conectat

Actualitate

Legea pensiilor 2022: Poziția OFICIALĂ a Guvernului privind modificarea vârstei de pensionare la 70 de ani

Publicat

în

Legea pensiilor 2022: Poziția OFICIALĂ a Guvernului privind modificarea vârstei de pensionare la 70 de ani

Premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Muncii, Marius Budăi, au făcut miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, o serie de declaraţii privind asumarea răspunderii Executivului pe tema prelungirii vârstei de pensionare la 70 de ani, aşa cum s-a vehiculat în ultima perioadă:

Citește și: Pensii 2022: Majorare pensii ianuarie 2022 • punctul de pensie • ajutorul pentru pensionari • impozitarea pensiilor • pensii militare 2022

Pentru că am avut câteva semnale legate de o asumare la nivelul Guvernului vizavi de prelungirea vârstei de pensionare la 70 de ani.

Nu este deloc adevărat, nici măcar nu am avut o discuţie la nivelul acesta şi din tot ceea ce ştim este vorba de o posibilitate dacă cineva doreşte să rămână în activitate. Guvernul nu a discutat şi nu poate să îşi asume răspunderea pe un astfel de demers”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, citat de ziarul adevărul.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Aşa este. Nici în Coaliţie, nici în Guvern nu am avut această discuţie. Posibilitatea ca o persoană să rămână în câmpul muncii este şi acum în lege. Există şi o bonificaţie, dacă rămâne doar în serviciu şi nu încasează pensia. Putem discuta dacă mărim acea bonificaţie sau să vedem în această reformă a pensiilor pe care trebuie să lucrăm alte prevevederi. Dar în acest momen şi din cauza ca speranţa de viaţa este scăzută în România, mult sub media UE. Nu susţinem acest proiect”, a declarat Budăi.

Citește și: Pensii 2022, NOUTĂȚI de ultimă oră: Legea pensiilor ar urma să fie modificată datorită PNRR

Concret, a precizat din nou premierul, discuţiile purtate recent vizau neasumarea guvernamentală a proiectului de prelungire a vârstei de pensionare la 70 de ani. Anterior, purtătorul de cuvânt al PSD, Radu opera, amintise pe pagina sa de Facebook că speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani la nivel european, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, constatându-se că în România aceasta este şi mai mică, ceea ce face aproape imposibilă creşterea vârstei de pensionare.

„De ce nu poate creşte vârsta de pensionare în România. Prima ştire şocantă este că anul trecut speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, conform datelor Eurostat. Al doilea argument vine din faptul că trebuie analizată speranţa de viaţă sănătoasă, un indicator ce vorbeşte despre calitatea vieţii în ultimii ani (cât de sănătos eşti)”, spune purtătorul de cuvânt al PSD, senatorul Radu Oprea.

Citește și: Pensia pentru limită de vârstă 2022: Cine poate ieși la pensie în acest an. Condiții pentru pensionarea pentru limită de vârstă în anul 2022

Senatorul arată că, „în România, un bărbat ajuns la pensie mai trăieşte sănătos 6 ani şi jumătate, în Germania (vârsta de pensionare este mai mare cu 7 luni) dar durata de viaţă sănătoasă este de 11 ani şi jumătate. În Spania 12 ani şi jumătate, iar în Polonia 8, iar la femei, vârsta de pensionare este mai mare sau egală cu cea din ţările Europei Centrală şi de Est, dar pensionarele trăiesc mai puţin sănătos comparativ cu celelalte ţări.

sursă: adevărul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Ministrul Educației a declarat, în contextul celor mai recente declarații făcute de campionul mondial la înot, David Popovici, că „susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal”, vorbind despre faptul că această măsură s-ar aplica prin aprobarea până în septembrie 2023 a noilor planuri-cadru pentru liceu și a revizuirii „puternice” a planurilor cadru pentru învățământul primar și gimnazial.

Declarațiile au fost făcute la TVR Info.

Moderator: David Popovici, un fenomen, spunea în declarațiile lui că își dorește foarte mult ca tinerii, și nu doar tinerii, să facă mai mult sport. Ce se întâmplă, domnule ministru, cu orele de educație fizică din școli, se mai face educație fizică și sport în școli?

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu: „Tocmai ce v-am spus că în septembrie 2023 vom avea planuri cadru complete revizuite, complet noi la liceu și vor fi puternic revizuite cele din gimnaziu și învățământ primar. Planul cadru înseamnă lista disciplinelor și numărul de ore alocat săptămânal. În această listă a disciplinelor avem și educație fizică. Susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal. De altfel, aceste lucruri am avut plăcerea să le discut cu elevul, pentru că este un elev de mare excepție David, atunci când a fost la Ministerul Educației și a fost premiat, are o abordare foarte matură, ne-a rugat să facem în așa fel încât să susținem această disciplină, educatie fizică, în paralel cu alte discipline, nu în detrimentul altor altor discipline și am fost impresionat să de urarea lui că își dorește să facă performanță deosebită în înot, și asta o spunea acum câteva luni, în septembrie anul trecut, și că îmi dorește și mie să pot să fac reforma pe care multă lume o așteaptă în învățământ”.

În actualele planuri-cadru pentru liceu disciplina educație fizică și sport este în trunchiul comun cu câte o oră pe săptămână la clasele de liceu și câte două ore la clasele de gimnaziu.

În ciclul primar disciplina are câte 2 ore la toate clasele.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Publicat

în

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pensiile speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, comparativ cu pensiile bazate pe contributivitate pentru care se plătesc, lunar, 8 miliarde de lei pe lună.

Ea a precizat că bugetul pe pensii de anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei. În plus, Turcan a menţionat că la începutul lunii septembrie avem jalon în PNRR să prezentăm o primă variantă a noii legi a pensiilor, iar până la finalul anului să finalizăm această lege. Despre creşterea pensiilor, ea a spus că decizia este una politică şi nu o anunţă ministrul Muncii, ci premierul.

”Bugetul pe anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei, asa a fost prognozat. Din punctul meu de vedere şi din toate cifrele, acest deficit este în creştere, pentru că între timp s-au mai făcut majorări de pensii, susţinute din bugetul asigurărilor sociale, şi cred că acest deficit va creşte. De altfel, anul trecut am ajuns la un deficit total la bugetul asigurărilor sociale, de 7 miliarde de lei. Subvenţia a fost anul trecut de 17 miliarde, cel mai probabil anul acesta deficitul va fi tot pe acolo”, a arătat Raluca Turcan.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ea a precizat că ”singura modalitate de reducere a deficitului este creşterea ocupării, pentru că doar în felul acesta creşte contributivitatea la bugetul asigurărilor sociale.

Turcan a menţionat că anvelopa totală a pensiilor, raportată la PIB, este în momentul de faţă pentru sistemul public de 7,5%.

”În PNRR, în condiţiile în care nu aveam majorare de inflaţie, pentru a ţine cheltuielile într-un anumit nivel (..) s-a agreat cu chiu cu vai procentul de 9,4%. Acest procent a fost în mai mare măsură asumat de ministrul Fondurilor Europene, decât de mine, ca ministru al Muncii. Eu atunci am pus la dispoziţie mai multe varinate, în mod categoric am spus că pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică nu trebuie să intre în această discuţie pentru că ele nu sunt pensii speciale”, a arătat Raluca Turcan.

Fostul ministru a precizat că, în momentul de faţă, din bugetul de asigurări şi de stat sunt plătite două tipuri mari de pensii, cele din sistemul public, care înseamnă 8 miliarde de lei pe lună şi pensiile speciale, care includ 6 categorii mari şi late şi nu intră cei din apărare, parlamentarii sau primarii şi care presupun o cheltuială lunară de aproximaitv 109 milioane de lei.

”Impactul nu este foarte mare al pensiilor speciale. În aceşti 109 milioane intră şi magistraţii. (..) Aceste pensii speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, per ansamblu cred că undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, acesta este impactul. Nu înseamnă că nu trebuie umblat şi acolo”, a mai spus ea.

Turcan a mai spus că ”avem ca jalon în PNRR ca la începutul lunii septembrie să fie prezentată o primă variantă în spaţiul public şi la finalul anului să fie gata o nouă lege a pensiilor, astfel încât să răspundă la cele două criterii de bază, contributivitate şi echitate”.

”Aşa este jalonul în PNRR. Nu ştiu care este situaţia la ministerul Muncii dar ştiu un lucru clar că orice ieşire din PNRR înseamnă o sancţiune financiară în banii care trebuie să ne vină de la PNRR”, a explicat Turcan.

Ea a precizat că nu ministrul muncii decide cu cât cresc pensiile, pentru că este vorba de o decizie eminamente politică, pe care o ia premierul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

Publicat

în

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

​Cancelaria Prim-Ministrului va avea competențe extinse, inclusiv drept de inițiativă legislativă, iar numărul maxim de posturi va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora, față de un număr de 57 de posturi în prezent, se arată într-un proiect de Hotărâre aflat luni pe masa Executivului.

Prin proiectul de act normativ se stabilesc măsuri de organizare și funcționare, precum și atribuțiile, numărul maxim de posturi, numărul și structura organizatorică ale Cancelariei Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea Prim-ministrului și în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În nota de fundamentare, se arată că în prezent, Cancelaria Prim-ministrului are un număr de 57 de posturi formate din funcționari publici și personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin actul normativ aflat luni pe agenda Guvernului, numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.

Alte modificări:

  • În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al Prim ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
  • Atribuțiile funcționale și domeniile de competență ale secretarilor și consilierilor de stat se stabilesc prin Ordin al șefului Cancelariei, cu acordul Prim-ministrului;
  • Numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului este de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este format din funcționari publici și personal contractual.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea Consiliul consultativ, organ colectiv din care fac parte personalități reprezentative ale mediului academic, de afaceri şi ale societății civile, cu rol de a emite propuneri, opinii și analize în domeniul de competenţă al Cancelariei Prim-ministrului.
  • Activitatea membrilor Consiliului consultativ este neremunerată.
  • Pe lângă cele două direcții, respectiv Direcția Protocol și Relații Internaționale și Direcția Comunicare și Relații cu Presa, se prevede și organizarea direcțiilor suport, respectiv Direcția asigurare resurse și Compartimentul Juridic, precum și Serviciul evaluare, analiză și coordonare strategică, având în vedere rolul esențial al Cancelariei Prim-Ministrului, acela de coordonare interinstituțională pentru asigurarea unei abordări integrate și coerente a actului de guvernare, în acord cu Programul de Guvernare în vederea corelării priorităților guvernamentale şi o mai bună evidență a stadiului de implementare.

Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator terțiar de credite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare