Lecţia Greciei

Colapsul aproape total al economiei Greciei şi pericolul iminent de intrare a acestei ţări în incapacitate de plată a datoriilor, care la ora actuală se cifrează la circa 150 la sută din PIB (peste 300 de miliarde de euro) au pus pe jar întreaga Europă, deoarece pot reprezenta un atentat foarte serios la stabilitatea monedei Euro şi chiar la existenţa ei în viitor. Aşa se face că zilele trecute (sâmbătă) miniştrii de Finanţe ai statelor din zona Euro au sărit din nou în ajutorul statului elen, hotărând  aprobarea celei de-a cincea tranşe, în valoare de 12 miliarde de euro, din ajutorul financiar aprobat anul trecut, în valoare de 110 miliarde de euro. Acest ajutor permite pe moment Greciei să evite  intrarea în incapacitate de plată a datoriilor, însă aceasta este departe de a fi scăpat de greu, ţara având nevoie de un al doilea pachet de ajutor financiar, cifrat undeva tot pe la 100 de miliarde de euro, care să se deruleze  din 2011 până în 2014, ale cărui detalii urmează să fie stabilite până la sfârşitul lunii septembrie împreună cu Uniunea Europeană şi cu FMI. Şi cu toate acestea, piaţa internaţională cotează la 81 la sută şansa Greciei să intre într-un final în incapacitate de plată, chiar şi cu aceste măsuri de ajutor pe care comunitatea internaţională i le acordă!
România, chiar dacă actualmente nu se află în situaţia de insolvenţă a  Greciei (având un grad de îndatorare externă de doar  circa 38 la sută din PIB), ar trebui să tragă totuşi foarte repede unele învăţăminte. Însă, deocamdată, premierul Emil Boc s-a mulţumit să afirme că „Lecţia Greciei arată că Guvernul român a făcut ce trebuie la timp în privinţa măsurilor dure luate în 2010, pentru că altfel  România era acum în colaps”. „România are acum o relativă stabilitate economică şi este ferită de pericole majore, cu condiţia să nu se facă paşi înapoi. Mulţi ne critică pentru măsurile dure luate în 2010, însă cred că lecţia Greciei ne arată că am făcut ce trebuie şi la timp, pentru că altfel România era în colaps. Şi de aici înainte trebuie să fim prudenţi, prudenţi, prudenţi, pe orice politică publică pe care o promovăm, ca să nu se strice echilibrele macroeconomice. Aceasta este diferenţa, unii au cheltuit fără acoperire, noi am făcut un buget care să se bazeze pe realism economic”, a concluzionat premierul.
Sunt de acord cu unele afirmaţii ale premierului Boc, însă ar mai fi trebuit să recunoască faptul că românii sunt încă departe de nivelul de trai al grecilor şi că ţara noastră  nu dispune nici de autostrăzile şi nici de infrastructura şi turismul  Greciei. În plus, Guvernul nu a reuşit nici până acum, de la izbucnirea crizei economice, să articuleze un pachet de măsuri care să dea o speranţă relansării economice a ţării, iar corupţia macină încă din greu acest sistem.  Acest aspect este reliefat  chiar şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care a declarat zilele trecute într-un interviu din presa centrală faptul că „există companii americane care au investit în România şi care se plâng de faptul că oficialii români le cer mită!”.  Diplomatul american a mai spus că apreciază drept esenţial să existe un mecanism pentru confiscarea averilor acumulate pe căi ilegale. „Este nevoie de o schimbare a Constituţiei sau de o interpretare a acesteia în concordanţă cu normele europene? Sunt două întrebări diferite. Parlamentul României ar putea adopta o lege care să fie compatibilă cu Articolul 44, să fie acceptată de Curtea Constituţională şi să nu fie astfel nevoie de schimbarea Constituţiei. Dacă s-ar întâmpla aşa şi legea ar fi adecvată, nu aş avea nimic de comentat” – a spus referindu-se la aceste aspecte Gitenstein. El  a mai criticat şi efortul actual de reorganizare a companiilor energetice de stat în doi „campioni energetici naţionali” în loc să se analizeze opţiunea de a le privatiza total sau parţial. „Aşa cum am spune în America, acesta este un efort de „rearanjare a şezlongurilor de pe Titanic”, pentru că nu ia în considerare problema fundamentală a companiilor energetice de stat, faptul că nu sunt administrate ca nişte afaceri”. Pentru a dispărea pentru totdeauna „băieţii deştepţi” din sectorul energetic care au determinat pierderi semnificative de profit şi investiţii insuficiente în domeniu,  Gitenstein a spus că România ar trebui să-şi privatizeze companiile energetice prin Bursă, după modelul polonez, doar aşa putând atrage investiţiile necesare pentru modernizarea şi eficientizarea sectorului energetic. Astfel, prin vânzarea de acţiuni către populaţie pe bursă se poate ajuta dezvoltarea economiei, prin scăderea preţului la energie, accesul la mai multe resurse energetice, dar şi construirea de autostrăzi şi poduri care ar contribui la apariţia de noi afaceri şi locuri de muncă, susţine domnia sa. Oare aude cine trebuie?!
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI