Rămâi conectat

Ştirea zilei

La Cergău Mare, eveniment aniversar – Aron COTRUŞ

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

În prezenţa numerosului auditoriu cu adevărată simţire românească, dar şi iubitori de carte s-au desfăşurat la Cergău Mare, „Colocviile literare Aron Cotruş”, ediţia a XVI-a. Acest simpozion aniversar 120 ani (1891 – 2011) de la naşterea marelui scriitor şi poet a avut loc sub auspiciile Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) reprezentată aici la Cergău Mare de prof.univ.dr. Dumitru Acu -preşedinte, prof. Dumitru Borţan şi prof. Oncu Nemeş, vicepreşedinţi veniţi special de la Sibiu, de prof. Silvia Pop – preşedinta Despărţământului „T. Cipariu” Blaj, fiind onoraţi de prezenţa domnului Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba (membru de onoare al ASTREI) împreună cu prof. Ioan Bâscă, consilier cu probleme culturale în cadrul Consiliului Judeţean, ce a ţinut să nu rateze prilejul de a se întâlni cu valori incontestabile care prin evocările lor au făcut ca simţirea românească să vibreze la cele mai înalte cote.
Lenuţa Aldea, primarul comunei Cergău Mare a făcut o primire călduroasă tuturor participanţilor, fiind bucuroasă de prezenţa atâtor somităţi care au onorat importantul eveniment de a sărbători un om excepţional care a trăit o parte din viaţă pe raza comunei (sat Lupu) pe care o păstoreşte.
În continuare simpozionul a fost condus de doamna prof. Silvia Pop, care după ce a prezentat pe principalii reprezentanţi prezenţi, invită la cuvânt pe domnul prof.univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele ASTREI (România), nu înainte de a semnala prezenţa în sală a „omului” cu care Blajul se mândreşte, domnul prof. univ.dr. Ion Buzaşi (care a ajuns puţin mai târziu) împreună cu soţia. După cuvântul de salut al domnului Ion Dumitrel, care a fost scurt şi la obiect, dânsul a înmânat o Diplomă de Excelenţă cu un buchet de flori doamnei primar Lenuţa Aldea din partea Consiliului Judeţean Alba pentru realizările deosebite pe plan social şi cultural. Dumitru Acu a apreciat iniţiativa ASTREI blăjene şi a primăriei Cergău Mare de a evoca acum, la 120 de ani de la naştere, figura acestui mare patriot al poporului român. ASTRA e un liant care ne leagă pe toţi. Cultura e cea care ne apropie, neamul românesc trebuie să facă orice sacrificiu pentru a comemora asemenea înaintaşi ca Aron Cotruş, care în atâtea rânduri a alinat sufletul poporului român.
lDomnul prof.univ.dr. Ion Buzaşi. Până la această ediţie a XVI-a a colocviilor l-am ascultat de mai multe ori pe domnul prof. Ion Buzaşi, întotdeauna venind cu evocări noi şi iată că nu se dezminte, de data aceasta venind în faţa noastră cu pagini mai puţin cunoscute din „conferinţele” lui Aron Cotruş. Nu pot reda aici tot ce a vorbit ilustrul profesor în special despre felul cum Aron Cotruş îi ia apărarea lui Tudor Arghezi (fără să fie prieteni) în disputa dintre acesta şi Sorin Toma împreună cu A. Toma „cel mai ţârcovnic dintre poeţi”.
lPreot Petru Pinca (Blaj) a vorbit despre Aron Cotru – Cătană. Tot tineretul român era încorporat în armata austro-ungară, nu a scăpat nici Aron Cotruş, primul lui gând fiind acela de a evada. A ajuns la Legaţia română de la Roma, la generalul Florescu căruia i-a spus că vrea să slujească ca gazetar în timpul războiului. A vorbit şi despre rolul important al preoţilor în timpul războiului, care de multe ori erau în primele linii.
lDumitru Borţan, vicepreşedintele ASTRA Sibiu a evocat portretul lui Aron Cotruş, văzut de cei din alte ţări. A vorbit între altele, de soldatul Savu din Mărginimile Sibiului care l-a cărat în spate pe Aron Cotruş după ce a fost rănit pe front, precum şi de intervenţia lui O. Goga la Roma pentru a i se da îngrijiri competente rănitului A. Cotruş.
Totodată, a amintit despre relaţiile dintre Aron Cotruş – Vasile Lucaciu – Iuliu Maniu care era la Viena şi era un bun orator, moştenire de la tatăl său, iar ca poet a moştenit-o pe mama lui Papadima. A fost cel mai mare poet român din exil. El vine din lume şi se îndreaptă spre lume. Nu a uitat şi de trinitatea ardeleană – Coşbuc – Goga – Aron Cotruş, cei mai mari poeţi ai Transilvaniei.
lProf. Nicolae Suciu – Dumbrăveni (Sibiu) a adus salutul oficialităţilor din Dumbrăveni, al doamnei primar. Personal a vorbit despre viaţa pribeagă a marelui desţărat. „Am adunat atâta amar în viaţa mea” – „Suferind şi strigând suferind” vorbe ale celui care mai presus de orice îşi iubea ţara şi poporul oropsit al ei. Au mai vorbit: Onuc Nemeş, vicepreşedinte ASTRA Sibiu, Mioara Pop, director Biblioteca Judeţeană „L. Blaga” Alba, Rodica Andronescu, inspector şcolar judeţean Alba, preşedinta ASTREI Tineret Alba însoţită de tânărul jurist Radu Neag, secretar al DESPĂRŢĂMÂNTULUI ASTRA – Tineret Alba, prof. Ion Mărginean, preşedintele Cercului ASTRA Cergău Mare, care printre altele şi-a exprimat regretul că nu e prezent la acest jubileu şi domnul scriitor şi poet Ion Mărgineanu, unul dintre iniţiatorii acestor comemorări, Ion Popa – Roşia de Secaş şi alţii.
Tot în acest cadru a avut loc şi o lansare de carte a apreciatei scriitoare şi poetă Angela Târziu – „Jurnalul secret al poetului Nerone” susţinută de însăşi autoarea, multe exemplare fiind înmânate cu autograf în special copiilor. M-a bucurat prezenţa în sală a venerabilei doamne Marioara B. din Micăsasa (Sibiu) însoţită de primarul comunei, a unor oameni iubitori de cultură, Tecuşan Mihai medic veterinar cu soţia, prof. Molnar Ion, precum şi prof. Călina Comşa, un membru de nădejde al ASTREI. Întregile manifestări au fost de o reuşită deplină aceasta datorându-se şi partenerilor: Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană Alba, Inspectoratul Şcolar Judeţean, colaboratori – 10 primării, 4 despărţăminte ASTRA, 15 cercuri Astra şi nu în ultimul rând partenerilor media: ziarul „Unirea” şi Radio Blaj. Totul s-a încheiat cu un program artistic unde un grup de elevi au citit din creaţia lui Aron Cotruş, dar şi cântece completate de rapsodul Gheorghe Zereş. Toată admiraţia pentru această neobosită doamnă, prof. Silvia Pop, preşedinta Astrei Blaj, care a condus impecabil aceste colocvii maraton, adevărate căi de cunoaştere şi de răspândire a luminii.
Aurel ROMAN, Blaj


Secțiune Știri sub articolul principal

 Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

Noaptea de Sfântul Andrei – una dintre cele mai bogate în tradiții la români. Ce obiceiuri și superstiții sunt în popor

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

Noaptea de Sfântul Andrei – una dintre cele mai bogate în tradiții la români. Ce obiceiuri și superstiții sunt în popor

Seara de Sfântul Andrei este plină de tradiții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura românească. Sărbătoarea acestui sfânt, proclamat Ocrotitorul țării, este una deosebit de importantă, marcând o zi nelucrătoare în România.

Sfântul Andrei, originar din Betsaida și fratele lui Simon Petru, a fost un pescar care a ales viața în celibat. El a devenit ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și, recunoscându-l pe Hristos ca Mesia, a fost numit „primul chemat”.

Legătura sa cu România este puternică, fiind considerat primul propovăduitor al Evangheliei în rândul strămoșilor noștri daco-romani. După predica în această țară, s-a stabilit în Patras, unde a fost martirizat.

CITEȘTE ȘI: MESAJE HAIOASE de SFANTUL ANDREI 2023: SMS-uri, felicitari și urări amuzante de Sfantul Andrei

Moaștele sale sunt prezente în mai multe lăcașuri sfinte din România, inclusiv la Mănăstirile Secu, Neamț, Hurezi, Pestera Sfântului Andrei, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Neamț, Catedrala Arhiepiscopală din Galați și Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea.

Tradițiile și superstițiile din noaptea de Sfântul Andrei sunt variate și fascinante. Se crede că în această noapte, lupii pot vorbi, iar cei care îi aud se confruntă cu moartea. În Bucovina, se spune că „umblă strigoii”, aducând haos și furând din viața oamenilor.

Fetele necăsătorite recurg la diverse practici de divinație în această noapte. De exemplu, prepară „turta lui Andrei” și se așteaptă să-și vadă alesul în vis. Alte obiceiuri includ metoda oglinzilor, metoda paharului cu apă și coborârea lumânării în fântână.

CITEȘTE ȘI: MESAJE de SFÂNTUL Andrei 2023: Felicitări, urări, SMS-uri pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

Punerea grâului la încolțit este o tradiție importantă, asociată cu belșugul și prosperitatea familiei. Semnificația grâului se extinde și în viața sentimentală, fetele punând la încolțit 41 de boabe pentru a-și visa viitorul partener.

În ansamblu, sărbătoarea Sfântului Andrei aduce comunitatea românească mai aproape de tradițiile sale, combinând aspecte religioase cu elemente folclorice și superstițioase.


Secțiune Știri sub articolul principal

 Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Sport

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare