La Biserică Romano-Catolică din Cugir – o cruce cu semnificaţie deosebită
În misiunea deloc uşoară de identificare a monumentelor din zona Cugir – Câmpul Pâinii, demers susţinut de Consiliul Judeţean Alba, printr-un proiect coordonat de ing. Aurel Voicu se evidenţiază o lucrare cu o semnificaţie spirituală deosebită. Este vorba de o cruce situată în curtea bisericii Romano-Catolice din Cugir, lăcaş de cult ce poartă hramul „Sfântul Sânge al lui Iisus Hristos” care a fost ridicată în anul 1919, în Miercurea Cenuşii, începutul Postului Mare la romano-catolici. Prin amabilitatea preotului paroh Fai Leo – Lorandt am aflat că această cruce are un istoric plin de emoţie şi dăruire ce exprimă cum nu se poate mai bine esenţa credinţei în Iisus Hristos. Având drept sursă ‘”DOMUS HISTORIA” – Istoria Casei Parohiale Romano-Catolice, părintele Lorandt ne-a făcut cunoscut faptul că respectiva cruce este confecţionată dintr-o traversă de pod bombardat în Primul Război Mondial, pe care câţiva soldaţi din Cugir au adus-o acasă pentru a o transforma în cruce. Un gest în semn de respect şi credinţă în Dumnezeu, de aducere aminte, că deşi au murit mulţi camarazi în bombardarea podului, ei au scăpat cu viaţă. Părintele paroh a ţinut să mai precizeze că pentru a i se putea da formă de cruce, traversa a fost îndreptată la Fabrica din Cugir. În opinia sa, crucea poate fi considerată drept un monument de război. (C.P.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Profesorul universitar Bogdan Glăvan, despre economia României: „Suntem exploatați, prăduiți, sărăciți prin niște măsuri greșite”
Profesorul universitar Bogdan Glăvan, despre economia României: „Suntem exploatați, prăduiți, sărăciți prin niște măsuri greșite” Profesorul universitar Bogdan Glăvan afirmă, în cea mai recentă intervenție publică, faptul că România aplică politici economice sinucigașe și dă dovadă că nu are capacitatea de învăța o lecție din exemplul altor țări. Citește și: Profesorul universitar Bogdan Glăvan, despre […]