Rămâi conectat
PSD Alba - Alegeri Locale 2024

Editorial

Jurnalism şi meteorologie

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

AUR - Alegeri Locale 2024

Doamne, oare când au trecut 20 de ani de când am păşit pentru prima dată, ca redactor angajat, în birourile unei publicaţii? Când şi cum s-au scurs atât de repede anii ăştia? Dar să nu devin patetic, căci trecerea timpului e firească. Nefiresc este ca timpul să treacă fără niciun folos. Iar aici se face diferenţa între oameni: unii pierd timpul iar alţii îl câştigă, făcând ceva folositor pentru ei şi pentru cei din jur. Iar cei care-l câştigă, de cele mai multe ori, graţie strădaniei lor, rămân în conştiinţa colectivă. Un astfel de om a fost marele jurnalist şi om de cultură Octavian Paler, pe care l-am iubit şi l-am admirat fără rezerve. Dar despre el o să mai vorbesc. M-am gândit acum la el, recent, răsfoind mai multe publicaţii locale şi centrale. Pentru că nu m-am putut împiedica să nu fac o comparaţie între modul în care a făcut acesta jurnalism şi modul în care o fac unii dintre tinerii jurnalişti contemporani. El era complet angajat şi dedicat, scria cu pasiune, în timp ce aceşti mai tineri colegi ai săi o fac într-un mod superficial, fără har şi fără dăruire. Sunt puţini cei din noua generaţie care îşi mai respectă profesiunea. Sigur că cei ce mă critică în mod consecvent se vor întreba ce mă îndreptăţeşte de a emite judecăţi de valoare asupra jurnaliştilor? Simplu: tocmai cei 20 de ani care au trecut şi despre care vorbeam mai sus. Observ cu tristeţe că ziarele nu le mai scriu junaliştii, ci purtătorii de cuvânt ai diferitelor instituţii, începând cu cele administrative, cu Poliţia şi cu instanţele, cu birourile de presă ale partidelor şi sfârşind cu… grădiniţele! Unii jurnalişti au devenit doar o interfaţă, nişte accesorii umane care fac „copy-paste”, fără a-şi pune mintea la contribuţie deloc. Unii chiar fără a avea bunul simţ să modifice în vreun fel comunicatele pe care le primesc de-a gata. Sigur, nu toţi, iar ziarele au ajuns parcă trase la indigo, toate cam cu acelaşi conţinut. În acest context m-am gândit la jurnalism şi la meteorologie, din două motive. Oricine ştie că, de pildă, într-o televiziune cel mai mărunt şi mai prost plătit post este cel de la „meteo”. De ce? Pentru că munca celui care prezintă buletinul meteo o fac meteorologii, iar el apare doar câteva minute prezentând rodul acestei munci. La celălalt capăt al scării ierarhice sunt vedetele, cele care fac rating, deşi şi acestor cititori de promptere le fac munca reporterii de teren. Ei bine, cei adevăraţi sunt cei de teren. E clar. Chiar dacă sunt mai slab plătiţi decât vedetele cu figuri lustruite şi cu dicţie de recitatori…
Dar ce legătură este între Octavian Paler şi meteorologie? Păi, ca să nu fiu acuzat că îndrăznesc să dau sfaturi mai tinerilor mei colegi, am ales să fac asta cu ajutorul reputatului şi regeretatului Octavian Paler. Acesta scria cândva un eseu despre poeţi, intitulat „Scrisoare domnului Holderlin”. O să-i rog pe tinerii jurnalişti să citească ceea ce scria Paler despre poeţi şi să înlocuiască în text „poetul” cu „jurnalistul”, şi „ploile” cu „schimbările sociale”, ca să înţeleagă ce înseamnă angajamentul şi dăruirea în această muncă: „Adevăratul curaj al poeziei nu este să cânte ploile când toată lumea le vede. Adevăratul ei curaj este să vadă cerul pârjolit şi să spere. (…) Poetul anunţă cetăţii pământului că ploaia există, anunţă oamenilor că au datoria să spere. Un poet, în faţa unui cer ars şi în faţa unui câmp pârjolit, care nu e în stare să cânte şi să creadă în ploi, să ne aducă aminte că ploaia există, că ea va înflori pământul bolnav, aşadar un poet care nu este un profet al speranţei (…) n-a înţeles poezia. La ce bun poetul în vreme de secetă? (…) Dar cine să anunţe ploile dacă nu poezia? Cine să aibă curajul să vadă pe cerul gol nori de ploaie, cine să-şi ia riscul de a profeţi ploile dacă nu poezia, cea care a stat cu grecii sub zidurile Troiei şi care a coborât cu Dante în infern.” Aşa şi cu jurnalismul, cred eu, ca şi cu poezia. Dacă jurnalismul devine doar un mijloc de a câştiga un salariu, fără angajament, fără dăruire, fără plăcerea de a scrie şi fără curajul de a aborda teme importante, dificile, care pot produce schimbări, meseria asta nu-şi mai are rostul…
Ioan HĂNŢULESCU


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Editorial

Editorial

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de înlocuire a lemnului

Ziarul Unirea

Publicat

în

FOTO ȘTIREA TA| „Trafic” restricționat pe podul de lemn din latura vestică a Cetății Alba Carolina. Lucrări de schimbare a lemnului „Traficul” este restricționat pietonilor pe podul de lemn al laturii vestice a Cetății Alba Carolina, în vedere unor lucrări de înlocuire a lemnului. Un cititor al ziarulunirea.ro a trimis pe adresa redacției câteva imagini […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea