Judeţul Alba – campion naţional la terenurile degradate

Suprafaţa arabilă totală a judeţului Alba este de circa 130.087 hectare. Din această suprafaţă, în acest an vor rămâne necultivate 23.927 de hectare care se vor transforma în pârloagă. Dincolo de aceste suprafeţe necultivate, în judeţul Alba există însă şi alte terenuri care sunt complet ignorate deşi ar putea fi aduse în circuitul arabil. Este vorba de pământurile degradate care se întind în judeţul Alba pe 43.370 de hectare, cea mai mare suprafaţă din toate cele 42 de judeţe ale ţării. Aceste terenuri nu fac parte din suprafaţa arabilă. Pur şi simplu pe ele nu s-a cultivat şi nu se cultivă nimic şi nici nu se află vreo construcţie. Este efectiv pământul liber, lăsat în voia destinului, pe care nu se cultivă nimic. Dacă facem un simplu calcul şi adunăm terenurile degradate (43.376 ha) cu terenurile nelucrate (23.927 ha în 2012) rezultă că peste 50 la sută din terenurile Albei sunt lăsate de izbelişte şi treptat, treptat ele vor ajunge să nu mai poată fi utilizate. Dacă te uiţi de jur-împrejurul Văii Mureşului, pe toate dealurile se întind imense suprafeţe de pământ pradă alunecărilor de teren, pâraielor şi viiturilor, degradării. Nu sunt nici împădurite şi culmea este că atunci când s-a încercat o acţiune de împădurire a lor, oraşele şi comunele din Alba au notificat Prefecturii Alba că ele nu au terenuri disponibile pentru împăduriri. Este adevărat, terenurile sunt proprietate privată, există titluri de proprietate pe ele, dar odinioară, cam până la colectivizare, când au fost luate cu japca, pe aceste terenuri se cultivau în terase, atât grâu şi porumb cât şi viţă de vie ori furaje, legume şi pomi fructiferi. Nelucrate şi părăsite, căci nu se pretau la mecanizare, aceste terenuri s-au degradat complet. Din păcate ele nu au fost utilizate nici pentru a se construi ceva pe ele, o clădire, un cartier, un drum, aşa cum se întâmplă în alte ţări (Italia, de exemplu, dacă tot au ajuns italienii să cultive cele mai multe terenuri din Transilvania), unde oraşele sunt ţuguiate pe coclauri, iar pământurile fertile din lunci sunt cultivate integral şi irigate şi nu au devenit vetre locuibile.
Bineînţeles că şi în judeţul Alba s-ar putea intreprinde o acţiune pentru ca cele 43.376 de hectare de teren degradat să fie îngrijite, terasate, irigate şi cultivate sau măcar împădurite. Altfel, ne trezim că alunecă toate în albiile râurilor. Ca să nu mai vorbim de priveliştea selenară, de pământ al nimănui, batjiocorit şi deşertificat, pe care îl oferă celor care călătoresc prin Alba. Şi când te gândeşti că avem atâţia băgători de seamă care se ocupă de agricultură, tot felul de direcţii, oficii, camere agricole, inspecţii şi autorităţii, agenţii şi birouri care asistă la un dezastru fără precedent pe pământul sfânt al Albei care, iată, este lucrat doar pe ici pe colo şi nu integral ca în orice ţară din Europa!

Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI