Opinii - Comentarii

Joia Mare: De ce se vopsesc ouăle rosii. Tradiție, legende și semnificații

Ioana Oprean

Publicat

în

Joia Mare: De ce se vopsesc ouăle rosii. Tradiție, legende și semnificații

Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos.

Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este încă practicat mai ales la popoarele Europei și Asiei. Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a ouă rosiidisparut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, materiale, simbolică motivelor și perfecțiunea realizării.

Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului.

Una dintre legende spune că, pe când Iisus era chinuit pe cruce, mama Să a plecat spre Pilat cu un coșuleț de ouă gândind că în acest fel să-l înduplece să-l ierte pe fiul sau. Pentru că, la un moment dat, a obosit, Maică Domnului s-a așezat la umbră unui copac să se odihnească și, când s-a ridicat, a văzut că ouăle din coș se înroșiseră. Pe dată și-a dat seama că fiul ei, Iisus Hristos, deja murise.

Citește și: MESAJE de PASTE URARI de PASTEFELICITARI de PASTE

O altă legendă spune că, în ziua răstignirii și a morții lui Iisus Hristos, toate ouăle din lume s-au înroșit.

Într-altă poveste se spune că însăși Maică Domnului ar fi pus un coș cu ouă sub crucea pe care fiul ei era răstignit. Erau ouăle pe care voia să le dea soldaților că să-i înduplece să aibă milă de fiul ei. Sângele Mântuitorului, simbol al vieții, care a curs peste ouăle din coș, le-a înroșit.

Când un soldat a năvălit în casă să-l anunțe pe Pilat că Iisus Hristos a înviat, acesta, neîncrezător, a luat un ou în mâna și a spus: „Când se va înroși acest ou în mâna mea, atunci va învia Hristos”. Pe dată, însă, oul din mâna lui Pilat s-a înroșit, dovadă că Iisus a înviat.

În alte variante ale legendei, nu Pilat, ci alți oameni neîncrezători ar fi fost convinși că Iisus Hristos a înviat văzând cum ouăle se înroșesc singure.

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Culoarea roșie cu care le vopsesc creștinii la Paști, reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii.

Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoană mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mâna de partener, în timp ce rostește cunoscută formulă “Hristos a înviat”, la care se răspunde “Adevărat a înviat”.

Țăranii noștri au obiceiul că, în dimineață din duminică Paștelui, să-și spele față cu apă nouă sau apă neînceputa în care pun un ou roșu, având credință că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși că un ou roșu. După consumarea oualelor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arăt, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.

În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

26 februarie: Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la NATO

Ioana Oprean

Publicat

în

26 februarie: Adoptarea de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la NATO Imediat după Revoluţie, autorităţile române s-au îndreptat, către NATO, iniţiind relaţii diplomatice în 1990, pentru ca în 1993 preşedintele Ion Iliescu să-i transmită oficial Secretarulului general dorinţa României de a adera, eveniment care va avea loc abia în […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 februarie: Dragobetele – ziua tradiţională a iubirii la români

Ioana Oprean

Publicat

în

24 februarie: Dragobetele – ziua tradiţională a iubirii la români Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 februarie: Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox

Ioana Oprean

Publicat

în

24 februarie: Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox Sărbătoare mare în 24 februarie pentru credincioși: e cruce neagră în calendarul ortodox. Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 24 februarie. Din Sfânta Evanghelie […]

Citește mai mult