Rămâi conectat

Ştirea zilei

Ionuț Moșteanu, despre dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură: „PSD şi PNL sunt bloc în spatele lui Florin Cîţu în acest abuz fără precedent”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ionuț Moșteanu, despre dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură: „PSD şi PNL sunt bloc în spatele lui Florin Cîţu în acest abuz fără precedent”

Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, a cerut președinților Camerei Deputaților și Senatului să convoace cât mai repede o ședință în plen reunit pentru dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură, arată DCNEWS.ro.

De asemenea, acesta spune că cei doi lideri ai Camerelor trebuie să transmită puncte de vedere la CCR, după ce Comisia de Constituţionalitate a Senatului a admis că a greşit cu moţiunea.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Nu înţeleg de ce se mai amână, mă aşteptam ca preşedinţii să facă convocarea deja, aşa cum au făcut-o săptămâna trecută pentru citire, respectând Constituţia. Între timp, s-a întâmplat ceva şi lucrurile nu mai merg cu aceeaşi viteză. De aia am făcut o scrisoare şi am trimis-o azi spre Ludovic Orban şi Anca Dragu.

Colega mea, dna Anca Dragu, a făcut de ieri o scrisoare către preşedintele Camerei Deputaţilor pentru a se convoca acest plen reunit. Astăzi, Ludovic Orban este plecat şi a delegat atribuţiile unui coleg, vicepreşedinte PNL. Deci astăzi, aşa cum arată lucrurile, nu vom avea un plen reunit pentru dezbaterea moţiunii.

Singurii care vrem acest plen reunit suntem noi, cei de la USR-PLUS, şi cei de la AUR, care au semnat moţiunea. În continuare, PSD şi PNL sunt bloc în spatele lui Florin Cîţu în acest abuz fără precedent pe care îl vedem de două săptămâni de zile”, a declarat Ionuţ Moşteanu la Parlament.

Anca Dragu: Moţiunea nu se suspendă după atacarea la CCR

Preşedintele Senatului, Anca Dragu (USR PLUS), consideră că parcursul moţiunii de cenzură nu poate fi oprit de sesizarea Curţii Constituţionale de către Guvern, posibilitatea convocării unui plen reunit, în această săptămână, pentru dezbaterea şi votul moţiunii de cenzură fiind analizată de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului.

„Un asemenea demers către CCR, o sesizare făcută din partea oricui, în cazul de faţă din partea Guvernului, nu are caracter suspensiv vizavi de parcursul moţiunii. Nu ar trebui să pună o pauză parcursului moţiunii de cenzură. În conformitate cu art. 113 din Constituţie, după trei zile de la citire, moţiunea trebuie să intre în dezbatere şi vot. Atenţie, Constituţia spune după trei zile, nu la trei zile fix. Bun, poate că este weekend, poate este o sărbătoare legală şi atunci nu sunt trei zile, sunt patru, cinci, şapte zile, dar nu o lună, două sau niciodată. Avem decizii ale CCR care spun că o moţiune de cenzură nu îşi poate opri circuitul (…). Ne aflăm într-un moment de tergiversare a moţiunii”, a afirmat Dragu la RFI, citată de Agerpres.

Referindu-se la convocarea plenului reunit pentru dezbaterea şi votul moţiunii de cenzură, Dragu a spus: „Este, pe de o parte, decizia Birourilor permanente reunite, dar şi preşedinţii Camerelor pot convoca plenul. Încercăm să facem această convocare, desigur, pentru că trebuie să ne asigurăm că moţiunea de cenzură îşi urmează parcursul constituţional”.

Întrebată dacă are deja un dialog în acest sens cu Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, Anca Dragu a răspuns: „Avem un dialog, a fost solicitarea, de altfel, a liderilor de grup în şedinţa de săptămâna trecută pentru convocarea plenului săptămâna aceasta, pentru dezbatere şi vot”.

Comisia de Constituţionalitate a Senatului transmite că a greşit. Moşteanu, apel la Orban şi Dragu

„Încă un lucru, am văzut un punct de vedere trecut prin Comisia de Constituţionalitate de la Senat legat de cum vede Senatul sesizarea făcută de Guvern la CCR. Este prima dată în istorie în care una din Camere spune că a greşit. Preşedinţii celor două Camere trebuie, citind articolul 146 din Constituţie care spune că preşedinţii celor două Camere pot sesiza CCR în caz de conflict instituţional, să se şi apere. Sunt liberi să îşi exprime punctul de vedere foarte clar, fără echivoc, ţinând cont că această moţiune are în spate voinţa numărului necesar de parlamentari pentru a fi depusă.

Noi pregătim un punct de vedere suplimentar la grup, la USR-PLUS, aşa că le cer ambilor preşedinţi să aibă un punct de vedere propriu pentru a apăra aceste instituţii. Ei le reprezintă, dincolo de faptul că sunt membri de partid. Nu putem permite alianţei toxice PNL – PSD să pună beţe în roate acestei moţiuni”, a mai declarat deputatul USR-PLUS.

Întrebat care va fi, de fapt, punctul oficial de vedere al Senatului, dacă Anca Dragu va formula o părere separată de cea a Comisiei de Constituţionalitate, Ionuţ Moşteanu a spus că „CCR trebuie să le ia pe toate în seamă. Vor fi puncte de vedere de la preşedintele Senatului, de la preşedintele Camerei şi oricine poate interveni. CCR va judeca faptele şi, din punctul nostru de vedere faptele sunt clare. Parlamentarii nu pot fi împiedicaţi să depună moţiune. Aceasta nu poate fi golită de conţinut şi nu poate fi blocată de puterea politică. Ăsta e scopul moţiunii, să se verifice dacă Guvernul are susţinere sau nu în Parlament”.

Cu câte ministere rămâne USR-PLUS

După ce Rareş Bogdan şi Robert Sighiartău au afirmat că USR-PLUS va primi mai puţine ministere după ce se vor întoarce în Guvern, Ionuţ Moşteanu a reacţionat.

„Astea sunt gogomănii din campania lor internă. Vor să transmită un mesaj membrilor că vor lua tot. Nu pot să ia tot. PNL avea 55 % din coaliţie. A fost o negociere corectă şi va fi o aşezare corectă. Nu avem de ce să schimbăm ceva. Noi vrem doar să plece premierul Cîţu”, a mai punctat Moşteanu.

Poate face USR-PLUS coaliţie cu Florin Cîţu preşedinte PNL?

„Nu va avea încotro. Dacă vrea să facă o coaliţie de dreapta. Dacă vrea să stea în continuare mână în mână cu PSD, cum stă de 2 săptămâni, va sta în continuare. Omul cel mai important într-o viitoare colaborare este noul premier, care trebuie să fie responsabil şi să înţeleagă ce înseamnă să conduci un Guvern de coaliţie. În momentul ăsta, noi am cerut ca Florin Cîţu să plece. Modul în care a înţeles el să conducă el coaliţia ne deranjează”, a concluzionat Ionuţ Moşteanu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

VIDEO| Urmările codului portocaliu de furtuni în Alba: INUNDAȚII la Valea Vințului, aluviuni pe DN1R-Transursoaia și peste 2.000 de gospodării fără curent

Ziarul Unirea

Publicat

în

VIDEO| Urmările codului portocaliu de furtuni în Alba: INUNDAȚII la Valea Vințului, aluviuni pe DN1R-Transursoaia și peste 2.000 de gospodării fără curent

În cursul zilei de vineri, 2 iunie, pe fondul celor două avertizări Cod Portocaliu (Meteorologic și Hidrologic), în județul Alba s-au înregistrat precipitații abundente care au produs efecte în mai multe zone, astfel:

– În zona munților Apuseni, pe DN 1R, între localitățile Albac și Horea, datorită scurgerilor de pe versanți, carosabilul a fost acoperit pe alocuri cu aluviuni;
– S-au înregistrat inundații pe Valea Vințului în Vurpăr și Gura Cutului;
– A fost afectată rețeaua de alimentare cu energie electrică în localitățile Butești și Vințu de Jos.

Elit - Gustul Desăvârșit

Intervenții desfășurate:

SDN Alba
– SDN ALBA Districtul SCĂRIȘOARA au intervenit pentru eliberarea carosabilului de aluviunile de pe DN 1R, km 73-77.

SDEE Electrica
– a intervenit în satul Butești și în loc. Vințu de Jos pentru reconectare consumatori (nu există curent electric in Butesti, Tomesti, Bogdanesti). Au fost afectate 36 PT cu 2.382 utilizatori.

-ISU Alba

– Detașamentul de pompieri Alba Iulia și Secția de pompieri Sebeș în cooperare cu SVSU Vințu de Jos au intervenit pentru evacuare apă din 5 grădini și degajare arbori de pe carosabil în localitățile:

– sat. Vurpăr, com. Vințu de Jos.
– sat. Gura Cuțului, com. Vințu de Jos.

Forțe alocate: 7 subofițeri, 3 soldați cu 3 ASAS și 3 Motopompe.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

De ce au decis romanii să cucerească Dacia. Motivele mai puțin știute care i-au împins către un război total cu dacii

Suciu Andra-Ioana

Publicat

în

De ce au decis romanii să cucerească Dacia. Motivele mai puțin știute care i-au împins către un război total cu dacii

Războaiele dintre daci și romani sunt probabil una dintre cele mai cunoscute file din istoria teritoriului de astăzi al României. Motivele care au stat la baza acestui conflict de anvergură erau legate mai ales de amenințarea pe care o reprezentau aceste triburi barbare pentru imperiu.

Aceste războaie între 101-102 și 105-106 d Hr sunt, de altfel, unul dintre cele mai cunoscute episoade din istoria românilor, fiind considerate decisive pentru formarea ulterioară a poporului român.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mai ales în perioada comunistă, dacii au fost promovați, inclusiv prin intermediul cinematografiei, ca un popor patriarhal care-și apăra „nevoile și neamul”, iar principala cauză a războiului ar fi fost politica expansionistă, imperialistă, a Imperiului Roman, lucru care se potrivea de minune cu ideologia partidului.

În realitate, motivele sunt mai nuanțate. Evident, politica expansionistă a Romei a jucat un rol foarte important, dar pentru un conflict de o asemenea anvergură, pentru care romanii au consumat o mulțime de resurse materiale, dar mai ales umane, existau și alte motive deosebit de serioase.

Printre acestea și dorința de a proteja provinciile sud-dunărene de atacurile și incursiunile de jaf, repetate, ale dacilor. Dacii erau un neam barbar care-i costa tot mai mult pe romani, populații care au produs pagube însemnate Imperiului.

Dacii și romanii s-au războit constant aproape un secol
Războaiele lui Traian cu dacii nu au izbucnit brusc, din dorința expresă a împăratului de a mai cuceri un teritoriu. Ele au fost doar apogeul unei lungi tradiții a conflictelor dintre romani și triburile războinicilor daci.

Luptele dintre daci și romani își au originea chiar în timpul lui Burebista. Mare rege dac, care, conform autorilor antici, controla o armată barbară impresionantă, s-a implicat în luptele pentru putere de la Roma, îngrijorat de expansiunea Republicii în Balcani. Mai precis, Burebista ținuse partea lui Pompei, în războiul civil contra lui Iulius Caesar.

Tocmai de aceea, după înfrângerea lui Pompei, Caesar s-a pregătit de o campanie de represalii la nordul Dunării. De altfel, marele general roman conștientiza pericolul pe care-l reprezenta uriașa armată a lui Burebista pentru provinciile romane. Caesar și Burebista nu au mai apucat să se înfrunte.

Amândoi au murit cam în aceeași perioadă și aproximativ în aceleași circumstanțe. Dicomes, noul rege al dacilor, se implică la rândul său în războaiele civile de la finalul Republicii. Inițial, se oferă să-l ajute pe Octavian contra rivalului său Marc Antonius. Cassius Dio, cunoscutul autor latin, spune că Dicomes, regele dacilor nu ar fi fost mulțumit de ceea ce-i oferea Octavian și a schimbat taberele. Mai precis, s-a înțeles cu Marc Antonius.

Dacii captivi au ajuns gladiatori în arenele romane
Cel din urmă a fost însă înfrânt, iar dacii prinși captivi au ajuns gladiatori în arenele romane. Mai târziu, în timpul regelui Cotiso, probabil continuator al tradiției regale, în zona Munților Șureanu, se aliază cu bastarnii și atacă bazele militare romane din Macedonia.

Atacurile nu au fost alese întâmplător, mai ales că în Macedonia erau concentrate efectivele romane menite să facă incursiuni în toată zona Balcanilor. La rândul lor, romanii contraatacă și reușesc să anihileze stăpânirea a trei basilei geți, Rholes, Dapyx și Zyraxes, în zona Dobrogei de astăzi.

În iarna anului 86 dHr, regele Duras în alianță cu alte triburi barbare precum bastarnii sau roxolanii, trece Dunărea înghețată și atac violent provinciile sud-dunărene provocând mari pagube. De altfel întreaga perioadă dintre 44 îHr și 86 d Hr, adică mai bine de un secol, a fost marcată de lupte aproape continue între triburile dacilor și Imperiul Roman.

Pe de o parte, romanii înaintau încet, dar sigur, pe linia Dunării, vizând inclusiv teritoriile nord-dunărene, sud-carpatice, iar de cealaltă parte dacii, care organizau constant expediții de pradă, devastatoare în teritoriile romane. Cu alte cuvinte, dacii și romanii erau dușmani vechi, care începând cu anul 101 d Hr, au tranșat un conflict care dura de peste un secol.

Încă de la moartea lui Burebista, forța militară a războinicilor daci dădea fiori romanilor. În anul 31 îHr, adică înainte să se dea bătălia de la Actium, romanii știau că dacii aleseseră tabăra lui Marc Antoniu și se temeau ca nu cumva aceste triburi barbare să invadeze Italia. Cel puțin asta sugerează poetul latin Horatiu.

În plus, istoricul latin Annaeus Florus vorbește despre pericolul reprezentat de daci pentru provinciile romane. Acesta remarcă și că aceste triburi barbare sunt greu de ajuns în munții în care-și găsiseră sălașuri și că atacau Imperiul ori de câte ori aveau ocazia.

Dacii trăiesc nedezlipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să se coboare şi să pustiască ţinuturile vecine ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile. Augustus a hotărât să îndepărteze această populaţie, de care era foarte greu să te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus şi i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost aşezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi înfrânţi, ci doar respinşi şi împrăştiaţi”, scria istoricul latin Annaeus Florus.

Tot regele dac Cotiso a fost cel care a făcut prăpăd în Macedonia, împreună cu bastarnii, aliații lor barbari, probabil un neam de origine germanică. De altfel, incursiunile de pradă ale dacilor în teritoriile romane deveniseră o obișnuință, iar pagubele erau însemnate.

Războinicii daci, luptători de temut, dădeau multă bătaie de cap garnizoanelor romane. Tot Horatiu vorbește despre o incursiune a triburilor de daci appuli în zona Pannoniei, în anul 15 îHr. În anul 13 îHr, atacul s-a repetat și abia a fost respins de generalul Marcus Agrippa.

În același an, dacii au pătruns din nou, trecând Dunărea înghețată, de această dată în zona dalmatică. La rândul său, poetul Ovidius vorbește despre numeroase atacuri ale triburilor geților în zona dunăreană.

O parte a acestor raiduri erau ca răspuns la politica de expansiune a Romei în zona Dunării, altele erau pur și simplu expediții de pradă. În ciuda represaliilor organizate de romani, dacii reprezentau un pericol constant. Totul a culminat cu expediația bătrânului rege Duras în anul 86 d Hr.

Aliați cu sarmații și bastarnii, dacii devastează provincia Moesia și îl ucid pe guvernatorul acesteia Oppius Sabinus, luându-i ca trofeu capul. Împăratul Domitian organizează prima expediție serioasă pe teritoriul dacilor, la nord de Dunăre. În prima bătălie, dacii îi înfrâng sever pe romanii conduși de Corneliu Fuscus, în anul 87 d Hr.

În anul următor, după o bătălie sângeroasă, dacii cer pace, care este însă umilitoare pentru romani, mai ales că dacii primeau sume mari de bani. Pericolul reprezentat de daci, dar și stipendiile costisitoare acordate acestora, l-au determinat pe Traian să organizeze o campanie de mare anvergură pentru anihilarea acestui real pericol.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

FOTO| INUNDAȚIILE de pe Valea Vințului: Pompierii intervin pentru evacuarea apei în două localități

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

FOTO| INUNDAȚIILE de pe Valea Vințului: Pompierii intervin pentru evacuarea apei în două localități

Odată cu manifestarea precipitațiilor abundente și instituirea codului portocaliu meteo în județul Alba, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Alba au fost mobilizați pentru a interveni în mai multe localități afectate.

Printre misiunile desfășurate se numără recunoașterea și evacuarea apei în satul Vurpăr și satul Gura Cuțului, care fac parte din comuna Vințu de Jos.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru a face față situației de urgență, ISU Alba a alocat trei autovehicule de intervenție de tip Asas și trei motopompe pentru a sprijini operațiunile de evacuare a apei din zonele respective. În paralel, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) Vințu de Jos a mobilizat două buldoexcavatoare și aproximativ 50 de voluntari pentru a asigura evacuarea apei și degajarea arborilor căzuți în satul Vurpăr.

CITEȘTE ȘI:  Codul PORTOCALIU de furtuni din Alba: Cetățenii au primit mesaj Ro-Alert. Cât timp este valabil

De asemenea, pe drumul de acces către satul Gura Cuțului, SVSU Vințu de Jos intervine cu trei buldoexcavatoare, un taf și un autogreder furnizat de la Sebeș pentru a debloca și a facilita accesul în această zonă afectată de inundații.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare