Ziarul Unirea

Interviu cu Emil Lupşan, primarul comunei Cricău

– Domnule Emil Lupşan, în ultima perioadă v-am văzut zile la rând pe holurile instanţelor de judecată din Alba Iulia. Cu ce gen de probleme vă aflaţi pe acolo?
– Am fost şi încă mai am mult de mers pe la instanţe, unde sunt citat personal în calitate de preşedinte al comisiei locale de fond funciar. La nivel de comună avem peste 140 de procese pe legile fondului funciar. Pe de o parte este vorba despre familii cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate după legile care au intrat în vigoare succesiv şi care acum se află în litigiu cu moştenitorii a două familii: Todericiu şi Rusan, care în trecut au deţinut pe raza comunei suprafeţe mari de terenuri agricole. În perioada anilor 1940, terenurile acestor familii, fie au fost expropriate, fie au fost vândute de foştii proprietari. Astfel, parcele din acele proprietăţi au ajuns în proprietatea de facto a unor familii din comună, cu care acele familii figurează în evidenţe că au intrat în CAP. Majoritatea celor care au intrat în astfel de posesii fie au făcut doar acte de vânzare-cumpărare de mână pe care nu le-au mai păstrat, fie nu au făcut niciun act la cumpărare. Pe de altă parte, înaintea reformei agrare, marii proprietari, având informaţii despre ce urma să se întâmple, au vândut terenurile care nu le-au fost confiscate, cu sau fără acte, iar cumpărătorii, din diferite motive, nu şi-au făcut acte oficiale. La o parte dintre aceştia li s-au recunoscut cumpărăturile, la o parte nu. Mare parte din cazuri se referă la veterani de război sau văduvele acestora care au fost împroprietăriţi după al Doilea Război Mondial. În fine, situaţia este destul de complicată, dar cert este că, iată, după aproape 20 de ani de la punerea în posesie, ne confruntăm cu o asemenea situaţie, aproape fără ieşire. După lege, au dreptul cei care fac dovada că s-au înscris în CAP cu terenul respectiv, dar la fel, şi reprezentanţii celor două familii, vin şi fac dovada cu înscrisuri CF, unde nu apar menţiuni ulterioare proprietăţii lor, spun că au dreptul legal la moştenire, chiar dacă moral ei ar trebui să accepte că ceea ce a fost vândut, vândut trebuie să rămână, chiar dacă nu mai există documente oficiale.

Din punctul nostru de vedere, al comisiei de fond funciar, problema este că se suprapun mai mulţi pretendenţi pe aceleaşi suprafeţe, iar noi nu avem de unde să le dăm la toţi, deoarece rezerve de teren nu există. Avem un deficit de teren de circa 70 hectare. O altă complicaţie a fost creată de modificarea legilor în materie de punere în posesie. La început legea spunea că terenul se restituie „de regulă” pe vechiul amplasament, iar prin legile ulterioare, după ce s-au făcut punerile în posesie, a fost stabilit ca normă retrocedarea pe vechiul amplasament. Între timp au apărut şi situaţii de modificare a configuraţiei solelor, urmare unor modificări cum ar fi unele construcţii sau drumuri, canale sau alte construcţii. Acum suntem în situaţia că, urmarea unei decizii în instanţe de reconstituire a dreptului la proprietate pe vechiul amplasament pentru o persoană, să schimbăm amplasamentul la 3-4 sau chiar mai multe familii. Mai grav este pentru cei cărora, pe baza hotărârilor de instanţă, va trebui să le anulăm titlurile de proprietate şi să le dăm terenul celor care câştigă prin procese dreptul de proprietate.
– Aşadar, o situaţie care vă consumă mult timp şi nervi. Cu toate că subiectul este foarte interesant, poate curios pentru unii, dar cu siguranţă cu accente grave pentru cei care riscă să-şi piardă pământurile pe care se ştiau proprietari, vă propun să mutăm discuţia noastră pe teme ce ţin de administraţie locală de interes general. Având în vedere că mai sunt câteva luni de zile din actuala legislatură şi din cele două mandate consecutive de primar la Cricău din partea PNL, v-aş ruga să faceţi o evaluare între ceea ce vă propuneaţi ca şi candidat de primar la Cricău şi priorităţile pe care le-aţi stabilit după ce aţi câştigat alegerile, pe baza realităţii ce aţi găsit-o în administrarea comunei?
– Nu a fost deloc greu să stabilesc priorităţile deoarece Cricăul era destul de rămas în urmă cu lucrări esenţiale pentru comunitate. Proiectul de introducere a gazului metan în cele 3 sate ale comunei – Cricău, Tibru şi Craiva, a fost abandonat mai mulţi ani deoarece primarii de atunci nu au găsit surse de finanţare. La ora actuală, cu mici excepţii, este vorba despre grupuri de case care la momentul întocmirii proiectului nu au dorit introducerea gazului metan, gospodăriile celor 3 sate sunt racordate la gaz metan. Mi-am propus să aduc comuna Cricău la nivelul unui trai civilizat. Pe firul acestei idei, era clar că civilizaţie şi confort înseamnă ca oamenii să poată avea, pe lângă căldură, apă la robinet în bucătărie şi la baie. De anul trecut, adică din 2010, locuitorii din Cricău au apă curentă. Binefacerea unui asemenea serviciu a fost recunoscută imediat, dar anul acesta s-a dovedit chiar salvatoare. Din cauza secetei prelungite, fântânile din sate au rămas fără apă. Nu puţini oameni din Craiva şi Tibru m-au oprit şi mi-au zis cât ar fi fost de greu fără sursa de apă, fără apă de băut, de spălat, la animale etc. În fine, pentru un confort deplin, oameni şi-au făcut băi şi era necesară o reţea de canalizare. La ora actuală, avem realizată o reţea de 14 km de canal colector ape menajere pentru satele Cricău şi Craiva, iar la staţia de epurare suntem în faza de montaj utilaje, inclusiv pompele de transfer material de la Craiva spre staţia de epurare de la Cricău. La ieşirea din iarnă vom începe racordarea gospodăriilor la canalul colector. Deoarece finanţarea proiectului include doar canalul în sine, fără racordarea gospodăriilor, am făcut demersuri pentru obţinerea unei finanţări din fonduri guvernamentale pentru această lucrare. Ce mă bucură este faptul că finanţarea lucrărilor a decurs foarte bine, conform graficului stabilit, deci nu am avut dificultăţi cu derularea lucrărilor, din acest punct de vedere.
– Există încă drumuri din piatră în interiofrul satelor, ceea ce înseamnă că noroiul şi praful mai fac parte din viaţa sătenilor. Aveţi ceva noutăţi pe acest domeniu?
– Drumul cu o lungime de 5 km ce face legătura cu DJ 107H în apropierea satului Galda de Jos până la satul Tibru şi traversează de la un capăt la altul acest sat, este asfaltat pe un proiect din fonduri guvernamentale, ceea ce asigură aici condiţii bune de circulaţie. Legătura dintre satele Craiva şi Cricău este asigurată de asemenea prin drum asfaltat. Nu sunt asfaltate în totalitate drumurile din Cricău şi deloc în Craiva. Pentru aceste două sate am depus un proiect de finanţare, modernizare şi asfaltare străzi interioare. Este vorba despre accesare fonduri europene prin Măsura 322 pentru asfaltarea a 7 km străzi în satul de centru de comună şi 1 km strada principală din satul Craiva propus pentru finanţare prin programul guvernamental de asfaltare a 10.000 km drumuri din mediul rural. Proiectul pe 322 a fost declarat eligibil şi sperăm să obţinem finanţare pentru asfaltarea acestora.
– Cum au mers lucrările de infrastructură în paralel cu circulaţia pietonală, atelaje, utilaje şi auto?
– Nu a fost deloc uşor. Au existat nemulţumiri, o anumită stare de nervozitate, dar acum lucrurile s-au calmat, adică au revenit la normal. Am făcut o etapizare a lucrărilor în aşa fel încât să nu săpăm carosabilul de mai multe ori pentru lucrări succesive precum fibra optică, apă, canal. Oamenii au dat dovadă de înţelegere şi îngăduinţă, în general.
– Conduceţi o comună cu 3 sate. Care este situaţia structurii de învăţământ şi starea şcolilor ?
– Avem şcoală cu clasele I-VIII la Cricău, şcoală cu clasele I-IV la Tibru în regim comasat, iar la Craiva, de anul trecut mai funcţionează doar grădiniţă. Vreau să vă spun că primele obiective asupra cărora mi-am îndreptat atenţia ca primar au fost unităţile şcolare. Am modernizat şcoala şi grădiniţa din Cricău, unde există în prezent toate condiţiile civilizate: curăţenie, încălzire, grupuri sociale, apă curentă. La Tibru funcţionează doar o clasă simultan cu elevii din clasele I-IV, iar condiţiile de aici sunt, de asemenea foarte bune. Reparaţii am făcut şi la grădiniţa din Craiva, unde mai avem de făcut încălzirea centrală.
– În ce condiţii se deplasează copiii din Craiva şi Tibru la şcoala din centrul comunei?
– Avem microbuz şcolar care asigură transportul elevilor, nu numai din cele două sate, ci şi din Cricău, de la casele mai departe de şcoală. Consider că există condiţii bune pentru transportul copiilor la şcoală, pentru a nu le fi afectate condiţiile de studiu din acest punct de vedere.
– Chiar anul acesta aţi avut un moment festiv la Tibru. Vă rog să ne spuneţi despre ce este vorba.
– Cu mare bucurie am organizat inaugurarea Sălii de întruniri din acest sat. Am denumit-o aşa deoarece obiectivul a fost proiectat astfel încât să fie util pentru toate tipurile de activităţi specifice unui sat: activităţi culturale, întruniri săteşti, activităţi ale tinerilor satului, nunţi sau înmormântări. O astfel de construcţie era foarte necesară şi, împreună cu Consiliul Loca,l am hotărât să facem acest efort din fondurile proprii ale comunei şi iată că am reuşit.
– Aşadar, există condiţii şi pentru activităţi ale tinerilor…
– Pot afirma, cu dovezile de rigoare, că avem în comună tineri care îşi dedică mult din timpul lor activităţilor culturale şi de sport. Reamintesc aici faptul că în anul 2011 comuna, prin formaţiile sale artistice, a obţinut locul I pe judeţ la Festivalul-concurs judeţean „Cultură pentru cultură”, care a avut etapa finală pe Muntele Găina. Aş menţiona în mod deosebit corul comunei, condus de Anca Comănici, formaţia de dansuri populare şi grupul de obiceiuri tradiţionale „Secerişul”. Ca o dovadă a valorii lor, 3 dintre dansatorii echipei comunei activează şi în formaţia de dansuri a Centrului Cultural Augustin Bena al judeţului. În acest domeniu, meritul este deopotrivă al artiştilor, dar cu o notă aparte pentru directoarea Căminului cultural, d-na Veronica Suciu, şi a celorlalţi instructori, între care directoarea Şcolii generale „Decebal” Cricău – Ionela Blagu şi viceprimarul comunei, Liviu Şuteu, care au pasiune, darul de a atrage oamenii spre aceste activităţi şi ştiu să pregătească momente frumoase, reprezentative pentru tradiţiile comunei. De asemenea, cred că Cricăul s-a prezentat onorabil cu partea ce i-a revenit la organizarea în colaborare şi cu sprijinul consistent al Consiliului Judeţean a celor 4 ediţii ale Festivalului Cetăţilor Dacice. Tot pentru a crea condiţii tinerilor avem în lucru, cu 60 la sută din proiect executat, o bază sportivă multifuncţională. Urmează să primim partea de finanţare guvernamentală pentru finalizarea lucrărilor. Este vorba despre terenuri multifuncţionale şi vestiare, care vin să întregească baza deja existentă cu terenuri de fotbal. De vestiare urmeză să beneficieze şi echipele de fotbal seniori şi juniori care, tocmai ne-au făcut bucuria de a se fi clasat toamna aceasta pe primul loc în faza zonală. Aşadar, iertată să-mi fie lipsa de modestie, dar cred că nu este puţin lucru să obţii asemenea rezultate la nivelul unei comune, nu dintre cele mai înstărite din judeţ? Este limpede că diferenţa o fac oamenii, cu munca şi pasiunile lor.
– Care este situaţia valorificării potenţialului economic al comunei? Aş dori să vă referiţi la cel economic, în special agricol şi viticol, dar şi turistic.
– Întreaga suprafaţă de teren agricol este lucrată pe raza comunei şi culturile sunt bine întreţinute. Funcţionează 4 asociaţii care au arondate anumite suprafeţe de teren, între care cel mai mult lucrează Mecsol Galda de Jos, în jur de 400 ha. Existenţa mai multor asociaţii este benefică şi în sensul că lucrează tot terenul, dar şi în sensul creării unei concurenţe între acestea, concurenţă care vine şi în sprijinul proprietarilor de terenuri. Încă se lucrează destul de multe vii, deşi au fost şi abandonate după retrocedarea acestora către proprietari. Un semnal pozitiv a dat un investitor care a preluat Crama Ţelna şi a înfiinţat o cultură nouă de viţă-de-vie, deocamdată pe 16 hectare. Ce trebuie reţinut este că zona Cricău, cu colinele sale reprezintă o extraordinară oportunitate pentru culturile de vie şi pomi, tocmai datorită expoziţiei sale sudice, pentru valorificarea cărora aşteptăm investitori. Fiind vorba despre atragerea de investitori, doresc să menţionez că avem deja pe teritoriul comunei o mică fabrică a SC Broll Pigments SRL, investiţie a unui cetăţean german, care produce coloranţi pentru caolină – materia primă pentru ceramică şi porţelan, fabrică ce a obţinut autorizaţia definitivă de funcţionare. Această investiţie este benefică pentu bugetul comunei, dar asigură şi câteva locuri de muncă pentru săteni. Cel mai important beneficiu pe care îl aşteptăm de la aceasta este semnalul că aici există un mediu de afaceri primitor şi propice. O altă oportunitate în dezvoltarea comunei este potenţialul său turistic. Avem obiective interesante, precum Piatra Craivei, Vârful Sfredelaş cu Poiana Narciselor de la poalele sale, Biserica Reformată Calvină fortificată – monument medieval din secolul al XIII-lea, Cetatea dacică „Apoulon” – sit arheologic Craiva, Villa rustică Tibru, Monumentul Eroilor Tibru şi cramele vechi din Cricău şi Tibru. Pe teritoriul comunei avem zone care se pretează foarte bine ca amplasamente pentru cabane turistice, indiferent dacă este vorba despre utilitate familială sau publică. Cum spuneam, drumurile de acces sunt bune, iar distanţa faţă de Alba Iulia este destul de mică.
– Aţi invocat în mai multe rânduri preocuparea pentru crearea unui climat de civilizaţie în comună. Cum staţi la capitolul salubritate, care este capital legată de această componentă a vieţii unei comunităţi?
– Nu ascundem faptul că am avut mari probleme din acest punct de vedere. De-a lungul Văii Cricăului, dar şi pe marginea drumurilor în special la marginea satelor erau adevărate depozite permanente de gunoaie menajere. Am pornit de la ideea că, pentru a elimina această stare, trebuie ca noi, administraţia locală să facem ceva, adică să le oferim oamenilor alternativa corectă, pentru că nu puteam face abstracţie că în sate, mai mult decât la oraş, se produc gunoaie menajere. Aşa am ajuns la concluzia încheierii de contracte cu o firmă specializată de colectare a gunoaielor. Astfel, firma Salprest are încheiate contracte cu toate gospodăriile din satele Cricău şi Craiva, pe care le-a dotat cu pubele pentru gunoiul menajer, pe care îl ridică săptămânal. Totodată am dezafectat vechile locuri de depozitare şi le-am curăţat. În satul Tibru, începând de anul acesta, avem încheiat contract cu o firmă pentru colectarea selectivă a gunoaielor, iar firma respectivă a amplasat la locuri accesibile în toate 3 satele pubele pentru depozitarea acestora pe categorii.
– Fiind spre finalul discuţiei noastre, aş dori să remarc mediul foarte plăcut din sediul Primăriei – spaţii curate, bine îngrijite şi văd destul de multe utilităţi. Pornind de la un singur reper, acela că anul acesta aţi inaugurat o investiţie din fonduri proprii, există cel puţin prezumţia că se şi lucrează eficient. Vorbiţi-ne pe scurt despre activitatea de aici, din Primărie.
– Ţin foarte mult să precizez că, dacă există rezultate bune în administrarea comunei, acest lucru se datorează unei excelente colaborări cu toţi factorii: consilierii locali, personalul din aparatul Primăriei şi conducătorii celorlalte instituţii de la nivelul comunei. În Primărie avem un personal mai mult decât restrâns. Faţă de 18,5 posturi la care am avea dreptul conform normativelor în vigoare, tot aparatul Primăriei se rezumă la primar, viceprimar, 5 funcţionari publici şi un guard. Am mai avut două persoane care au ieşit din sistem prin pensionare – unul şi altul ca urmare a decesului, posturi pe care nu le-am mai putut ocupa. Cu aceşti oameni pe care i-am menţionat ducem munca şi apreciez că ne facem datoria.
– Un gând de final…
– Aş dori, cu toată bucuria şi sinceritatea să mulţumesc colaboratorilor apropiaţi pentru modul în care înţeleg să-şi desfăşoare activitatea, să transmit toate gândurile mele de bine şi urări de sănătate şi bucurii locuitorilor comunei, consilerilor locali, aparatului Primăriei, conducerii societăţilor comerciale de pe raza comunei, şcolii, personalului de la dispensarul medical, poliţiştilor şi nu în ultimul rând preoţilor de toate confesiunile.
Felicitări pentru rezultatele bune din acest an, Sărbători fericite şi La mulţi ani!
– Felicitări vă adresăm şi noi dvs. domnule primar pentru tot ce aţi făcut bine pentru comuna Cricău şi vă urăm succes şi pe viitor. Sărbători fericite şi din partea ziarului Unirea, tuturor menţionaţi mai sus, la care îl includem şi pe primarul Emil Lupşan. Sărbători fericite!

ELIT

Casetă:
Lista investiţiilor realizate pe teritoriul comunei Cricău este destul de consistentă, astfel:
– alimentare cu apă – un million de euro, adică 32 miliarde de lei vechi;
– canalizare sate Cricău şi Craiva – 48 miliarde de lei vechi;
– sală de întruniri Tibru – 3,8 miliarde de lei vechi;
– bază sportivă – 5,6 miliarde de lei vechi;
– drumul DC 73 spre şi în interiorul satului Tibru – 16 miliarde de lei vechi;
– reabilitare unităţi şcolare şi grădiniţă Cricău şi Tibru – 9,6 miliarde lei vechi;
– în lucru este acţiunea de reabilitare a căminului cultural din Cricău, cu schimbarea tâmplăriei, refacerea faţadei şi introducerea încălzirii centrale – lucrare evaluată la 2 miliarde de lei vechi, finanţată tot din bugetul propriu al comunei.
Rezultă, aşadar investiţii în valoare de aproape 120 de miliarde de lei vechi, deci aproximativ 3 milioane de euro. Sunt lucrări făcute de oameni care au ştiut să pună ban lângă ban pentru a face ceva bun şi trainic, căci resursele locale sunt destul de modeste. De acestea locuitorii comunei se vor bucura mult timp de acum încolo şi este normal să îşi aducă aminte în timp că au fost realizate de un primar care este fiu al satului, de care pot fi mândri.
Constantin BUCEA

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

Aurelian 25 decembrie 2011 at 15:43

Lapusene, nu simti cumva „in spate”, rasuflarea rece a procurorilor DNA, ca ai facut multe „matrapalzacuri” cu pamanturile oamenilor. Propietatea se dovedeste cu acte, si nu cu povesti primarule!

Comentariile sunt oprite