Încrederea românilor în justiție scade mult sub media UE
Un sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri de Comisia Europeană, cu prilejul publicării Tabloului de bord 2019 privind justiţia în UE, relevă că doar 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018, proporţia fiind mult mică decât media la nivelul UE 28 (56%).
40% dintre români au o percepţie bună (4%) şi destul de bună (36%) privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018 cu un punct procentual şi respectiv şase puncte procentuale, potrivit sondajului Eurobarometru dat publicităţii vineri.
Pe de altă parte, proporţia celor cu o percepţie destul de proastă (27%) şi foarte proastă (17%) a crescut cu 3 şi respectiv 2 puncte procentuale faţă de anul trecut, în timp ce 16% dintre români au răspuns că nu ştiu (+2).
La nivelul UE 28, proporţia celor cu o percepţie bună (12%) şi destul de bună (44%) este de 56%, fiind în creştere în primul caz (+1) şi în scădere în al doilea (-1). În acelaşi timp, la nivelul UE 28 proporţia celor cu o părere destul de proastă (22%) şi foarte proastă (11%) este de doar 33%, faţă de 44% în România.
Cel mai semnificativ segment de vârstă în care românii spun că au o percepţie bună şi destul de bună despre independenţa justiţiei este de cel de 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani. La polul opus se află românii din segmentul de vârstă de peste 55 de ani, din care 31% au afirmat că au o astfel de percepţie.
Întrebaţi cum îşi explică ratingul acordat independenţei justiţiei, românii care au percepţie bună şi destul de bună asupra acestui aspect au apreciat în proporţie de 69% că statutul judecătorilor le garantează independenţa „foarte mult” (21%) sau „oarecum” (48%). De asemenea, 60% dintre sunt de acord „foarte mult” (22%) sau „oarecum” (38%) că nu există amestecuri sau presiuni din partea guvernului sau a politicienilor.
Cei care percep independenţa justiţiei drept destul de proastă sau foarte proastă (44% în total, în România) văd în amestecurile şi presiunile din partea guvernului şi a politicienilor principala cauză pentru această situaţie. Nu mai puţin de 48% dintre ei afirmă că existenţa acestor amestecuri şi presiuni contează „foarte mult” în percepţia lor asupra justiţiei, în timp ce 23% susţin că este „oarecum” importantă.
De asemenea, afirmaţia că statutul şi poziţia judecătorilor nu le garantează acestora independenţa justifică „foarte mult” percepţia lor negativă asupra justiţiei în cazul a 18% dintre respondenţi, în timp ce 37% spun că o justifică „oarecum”.
Sondajul a fost efectuat în România în perioada 9-11 ianuarie, pe un eşantion de 1.005 persoane, prin interviuri telefonice.
Sursa: antena3.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Reguli, tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte În calendarul ortodox, sărbătorile marcate cu cruce neagră sunt zile sfinte de mare evlavie, dedicate adesea unor sfinți importanți care ne călăuzesc prin exemplul lor de credință și viață virtuoasă. […]
Sfânta Sofia, cea plină de înțelepciune, ocrotitoarea mamelor și fiicelor, pomenită pe 17 septembrie. Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale, Pistis, Elpis si Agapis sunt praznuite pe 17 septembrie. Au vietuit in Italia si au patimit in timpul domniei lui Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, inseamna intelepciune. Ea a avut trei fiice pe care si […]
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]