Începe Postul Paștelui 2026, cel mai aspru post din an. Cât durează, ce semnificație are și care sunt zilele cu dezlegare la pește. Practici religioase și superstiții

Începe Postul Paștelui 2026, cel mai aspru post din an. Cât durează, ce semnificație are și care sunt zilele cu dezlegare la pește

Luni, 23 februarie 2026, începe Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, care este cel mai lung și mai aspru post din calendarul ortodox. Este o perioadă cu multe tradiții, o perioadă de abstinență și de rugăciune.

Postul Paștelui care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei.

Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în fața lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri dăunătoare, anumite pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și catolic în 2026 și în următorii ani – calendar

Pregătirea pentru post a început însă mai devreme, odată cu Săptămâna Albă, care în 2026 a avut loc între 16 și 22 februarie. Paștele ortodox 2026 va fi sărbătorit duminică, 12 aprilie.

Când e ”Lăsatul Secului” pentru Postul Paștelui 2026

Lăsata Secului de carne are loc cu o săptămână înainte de începutul efectiv al postului, marchează ultima zi în care se mai poate consuma carne și se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți. În 2026, aceasta a fost pe 15 februarie. După această zi, credincioșii au mai putut consuma lactate, brânzeturi și ouă timp de o săptămână, perioadă numită și Săptămâna Albă.

Practic, este un post ușor, de tranziție, care ajută corpul să se dezobișnuiască treptat de mâncarea grea și să intre mai lin în postul propriu-zis, mult mai restrictiv.

Lăsata Secului de brânză a fost ultima zi în care s-au mai putut consuma lactate, ouă și pește, iar de a doua zi începe postul propriu-zis. Această zi mai poartă și numele de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și are o semnificație aparte, fiind și momentul în care creștinii își cer iertare unii altora pentru a intra în post împăcați și cu sufletul curat, de luni, 23 februarie 2026, începând Postul Paștelui 2026.

Când e dezlegare la pește în Postul Paștelui 2026

Postul Paștelui este cel mai aspru post din an și, spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește, așa cum este, spre exemplu, în Postul Crăciunului.

În 2026, în Postul Paștelui există doar două zile cu dezlegare la pește, mai exact ziua de 25 martie, când este Buna Vestire sau Blagoveștenia și Duminica Floriilor, pe 5 aprilie. Conform rânduielilor bisericești, dezlegarea la pește trebuie privită drept o răsplată de către credincioșii care postesc, dar și o modalitate prin care să fie sărbătorit Iisus Hristos.

Zilele cu dezlegare la pește sunt stabilite de Tradiția Bisericii și nu sunt întâmplătoare. Ele sunt legate, de obicei, de sărbători mari.

Regulile alimentare în Postul Paștelui

Postul Paștelui este considerat, așadar, cel mai sever dintre posturile de peste an. Pe durata acestuia:

-Se renunță complet la carne, ouă, lapte și alte produse de origine animală.

-Se mănâncă fără ulei și fără vin în anumite zile, în special lunea, miercurea și vinerea.

-Se permite consumul de pește doar de Buna Vestire (25 martie) și de Florii (13 aprilie).

-Săptămâna Patimilor este cea mai strictă, iar unii credincioși aleg postul negru în Vinerea Mare, ziua Răstignirii Mântuitorului.

Postul, mai mult decât restricție alimentară

Postul nu se rezumă doar la renunțarea la anumite alimente, ci reprezintă și un timp de purificare sufletească. În această perioadă, se recomandă:

-Rugăciunea mai frecventă și participarea la slujbele religioase.

-Spovedania și împărtășania, ca forme de întărire a legăturii cu Dumnezeu.

-Îndepărtarea de gândurile negative, evitarea conflictelor și a judecății celorlalți.

-Săvârșirea faptelor bune și sprijinirea celor aflați în nevoie.

Semnificația Postului Paștelui

Postul Mare este o perioadă de reflecție, de pocăință și pregătire sufletească pentru Învierea Domnului. Această călătorie spirituală ne oferă ocazia de a ne curăța sufletul și de a ne apropia mai profund de Dumnezeu.

În tradiția creștină, Postul Mare evocă cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustie, precum și suferințele Sale dinaintea Răstignirii. Prin post și rugăciune, credincioșii refac simbolic acest drum al purificării, pregătindu-se pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului: Paștele.

Tradiții și obiceiuri specifice Postului Paștelui

De-a lungul timpului, Postul Mare a devenit o perioadă bogată în tradiții și obiceiuri, fiecare având o semnificație aparte:

„Lăsatul secului” marchează trecerea spre post printr-o masă îmbelșugată, adunând întreaga familie, pentru un moment de comuniune.

Curățenia de primăvară, practicată în numeroase regiuni, simbolizează nu doar ordinea exterioară, ci și purificarea sufletească înaintea Paștelui.

Săptămâna Patimilor este un moment de profundă trăire spirituală, marcat prin slujbe speciale, precum Denia celor 12 Evanghelii și Prohodul Domnului.

Postul negru din Vinerea Mare este un act de profundă smerenie, mulți credincioși alegând să-l respecte și să treacă pe sub Sfântul Epitaf, în semn de evlavie.

Superstiții din Postul Paștelui – credințe păstrate de-a lungul generațiilor

Postul Paștelui nu este doar o perioadă de purificare trupească și sufletească, ci și un timp încărcat de tradiții și superstiții transmise din străbuni. De-a lungul secolelor, oamenii au creat și respectat numeroase credințe menite să le aducă sănătate, belșug și protecție divină.

Începutul postului – Semnele unui an bun sau plin de încercări

Se spune că cine începe postul trebuie să-l țină până la capăt, altfel riscă să atragă ghinionul asupra sa. În unele zone, oamenii evită să spele haine în prima zi de post, crezând că astfel își „murdăresc” sufletul în loc să-l curețe. Dacă în prima zi plouă, este semn că anul va fi roditor și plin de binecuvântări.

Ce și cum mănânci – Tradiții care influențează norocul

Prima zi de post este considerată crucială. Mulți cred că e bine să nu mănânci nimic până la apusul soarelui, pentru a avea parte de protecție divină. Alții spun că mierea și nucile consumate în această zi îți asigură un an dulce și lipsit de griji.

Zilele din post – Ce să faci și ce să eviți pentru a atrage norocul

În popor, se crede că tăierea unghiilor sau tunderea părului vinerea poate aduce boală sau slăbirea energiei vitale. De asemenea, zilele de sărbătoare din post sunt considerate sacre, iar munca fizică este văzută ca un afront adus divinității. În Joia Mare, aprinderea focului înainte de răsărit este considerată semn rău, despre care se spune că poate atrage nenorociri asupra casei.

Săptămâna Mare – Încercări, interdicții și semne divine

Pe măsură ce postul se apropie de final, superstițiile devin tot mai numeroase. Vinerea Mare este una dintre cele mai sacre zile, iar tradiția spune că cine se uită în oglindă în această zi riscă să vadă chipul diavolului. Lacrimile vărsate în Vinerea Mare sunt considerate semn rău, iar cei care plâng riscă să aibă parte de necazuri tot anul. În schimb, scăldatul în apă rece în această zi este privit ca un ritual de purificare, menit să aducă sănătate și vitalitate.

Această perioadă nu este, prin urmare, doar un timp al restricțiilor alimentare, ci și al tradițiilor adânc înrădăcinate, unde credințele populare se împletesc armonios cu spiritualitatea. Fie că alegi să le urmezi sau le privești ca pe elemente fascinante ale culturii populare, aceste obiceiuri contribuie la farmecul și misterul unei etape de reflecție și pregătire sufletească.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI