În România, raportul dintre angajați și pensionari este de aproape 1/1. CAS-ul a 10 angajați, pentru 8 pensionari

În România, raportul dintre angajați și pensionari este de aproape 1/1. CAS-ul a 10 angajați, pentru 8 pensionari

Ministrul Muncii, Florin Manole, trage un semnal de alarmă asupra numărului tot mai mic de salariați activi, față de numărul tot mai mare de pensionari. În acest context măsurile de austeritate aplicate de Guvern, fără a avea niște reforme reale pe piața muncii, pentru România însemnă sinucidere economică.

Florin Manole atrage atenția asupra numărului mic de salariați activi

În contextul actualei reforme fiscal-bugetare, ministrul Muncii, Florin Manole, a semnalat una dintre cele mai importante vulnerabilități ale economiei românești: numărul redus de salariați activi. Avertismentul său survine pe fondul dezbaterilor legate de Legea austerității, un act normativ pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.

Citește și: Noutăți PENSII 2026 | E-Talon pentru pensionari, dar și pentru salariați. Cum va funcționa aplicația

Potrivit datelor prezentate de ministrul Muncii, în România există în prezent 5,7 milioane de salariați activi, care însumează peste 6,6 milioane de contracte de muncă. Aproximativ un milion dintre aceștia dețin un al doilea loc de muncă, part-time.

În opinia ministrului Petre Florin Manole, acest fenomen reflectă „un efort semnificativ al cetățenilor de a-și rotunji veniturile” și reprezintă „un argument în plus că salariile din România trebuie să crească”.

„Este un semnal clar că vorbim despre oameni care muncesc mult, care țin în picioare sistemul economic și social. În același timp, este o problemă de fond – avem prea puțini oameni care muncesc, raportat la dimensiunea și nevoile reale ale economiei românești”, a declarat el la Antena 3 CNN.

Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă trebuie să fie o prioritate

Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat, prin Legea austerității, o serie de măsuri de ajustare bugetară cu efecte economice și sociale semnificative.

Printre acestea se numără introducerea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, majorarea accizelor, taxarea capitalurilor mari, precum și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul 2026.

Ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția că, dincolo de măsurile de echilibrare bugetară, una dintre prioritățile esențiale ale guvernării trebuie să fie creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

„În România sunt 4,7 milioane de pensionari și peste 3,5 milioane de copii – adică mai bine de jumătate din populație nu lucrează. Tocmai de aceea, politicile publice trebuie să fie orientate către stimularea muncii și ocupării, nu către descurajarea lor”, a avertizat Manole.

Ministerul Muncii are în derulare, în prezent, proiecte finanțate din fonduri europene în valoare de peste 800 de milioane de euro, care vizează sprijinirea uceniciei, reintegrarea persoanelor aflate în șomaj și facilitarea accesului tinerilor absolvenți pe piața muncii. Oficialul a subliniat că această direcție de acțiune trebuie să capete un caracter prioritar, mai ales în contextul actualei reforme fiscale, care necesită o forță de muncă activă și bine integrată.

Indemnizațiile de maternitate, taxate cu CASS

Una dintre temele sensibile aduse în discuție de noul pachet fiscal este impozitarea indemnizațiilor de maternitate. Conform formei adoptate de Guvern, toate indemnizațiile aferente concediului maternal vor fi supuse unei contribuții de 10% la asigurările de sănătate (CASS), fără a se ține cont de valoarea acestora.

„Avem indemnizații care ajung până la 8.000 de lei, dar și unele la 2.000 de lei. Calculul se face în funcție de veniturile anterioare concediului prenatal. Am propus în coaliție introducerea unui prag neimpozabil de 3.000 de lei.

Ar fi o măsură de echitate și protecție socială, în special pentru femeile cu venituri medii. Dacă bugetul se stabilizează și economia permite, putem reveni asupra acestei măsuri”, a mai precizat Manole.

Asumarea răspunderii Guvernului pe Legea austerității a stârnit numeroase controverse, în special din cauza faptului că forma finală a proiectului legislativ a fost transmisă parlamentarilor cu doar 20 de minute înainte de începerea ședinței plenului reunit. Premierul Ilie Bolojan a justificat măsurile propuse, afirmând că acestea sunt „inevitabile pentru a evita izolarea financiară a României” și pentru a menține credibilitatea macroeconomică a țării în raport cu instituțiile europene.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI