În acest an, România a plătit 1,263 miliarde euro către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009
În 2017, România a plătit 1,263 miliarde euro către Uniunea Europeană şi Banca Mondială din împrumutul stand-by contractat în 2009, suma reprezentând rate de capital, respectiv dobânzi şi comisioane, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la solicitarea AGERPRES.
Cea mai mare parte a banilor a fost achitată Uniunii Europene, respectiv 1,254 miliarde euro.
Vârful de plată al acestui an a fost în septembrie, când a fost rambursată o sumă de peste 1,179 miliarde de euro, atât la Uniunea Europeană, cât şi la Banca Mondială (BM). Cea mai mare parte a sumei a fost plătită către UE, respectiv peste 1,177 miliarde de euro, iar 2,4 milioane de euro către BM. Suma plătită Uniunii Europene reprezintă rate de capital în valoare de 1,15 miliarde euro, restul fiind dobânzi şi comisioane. Suma destinată Băncii Mondiale, respectiv cele 2,4 milioane euro, sunt doar dobânzi şi comisioane.
România mai are de plătit, până în 2023, peste 3,5 miliarde de euro la Banca Mondială şi UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 2,46 miliarde de euro.
În 2016, România a plătit Uniunii Europene şi Băncii Mondiale 113 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro. La Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.
În 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale. De asemenea, 2015 a fost anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Către această instituţie România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.
România a achitat Uniunii Europene, în 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital şi restul dobânzi şi comisioane. Băncii Mondiale i-au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi şi comisioane).
În perioada 2009 – 2017, suma totală rambursată către cele trei instituţii a depăşit 6,21 miliarde de euro.
Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă două plăţi mari în 2018 şi 2019. În 2018, România are de achitat 1,4 miliarde euro şi în 2019 – 1 miliard de euro.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).
România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1,030 miliarde DST (0,43% din cota totală).
Banca Mondială este o instituţie financiară internaţională, înfiinţată la 1 iulie 1944 în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA), odată cu Fondul Monetar Internaţional. Misiunea sa actuală este duală, respectiv eradicarea sărăciei extreme şi promovarea prosperităţii într-un mod unitar. Banca este una dintre cele mai importante organisme internaţionale de finanţare a programelor în domeniile sănătăţii, învăţământului, luptei împotriva HIV/SIDA, protecţia mediului şi a programelor de reducere a datoriei ţărilor sărace. Sediul central al Băncii Mondiale este la Washington D.C.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Acciza la motorină, va fi redusă cu 25% în perioada 1 – 15 septembrie 2026. Ce impact va avea măsura
Acciza la motorină, va fi redusă cu 25% în perioada 1 – 15 septembrie 2026. Ce impact va avea măsura Ministerul Finanţelor va majora în intervalul 1 – 15 septembrie 2026, la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard. Măsura vine în continuarea intervenţiei din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a […]
Acoperişuri verzi pe clădirile de birouri şi pe spaţiile comerciale, dar și parcări ecologice. Noi prevederi în Codul Urbanismului din 2027
Acoperişuri verzi pe clădirile de birouri şi pe spaţiile comerciale, dar și parcări ecologice. Noi prevederi în Codul Urbanismului din 2027 Noul Cod al Urbanismului aduce din 2027 măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, creşterea rezistenţei la schimbările climatice şi reducerea efectului de insulă de căldură, printre acestea fiind realizarea, începând de anul viitor, a […]
Avertismentul transmis de economistul Radu Georgescu: ,,Actualul Guvern a declanșat o avalanșă de creșteri de taxe. Băncile străine văd România mai rău decât junk”
Avertismentul transmis de economistul Radu Georgescu: ,,Actualul Guvern a declanșat o avalanșă de creșteri de taxe. Băncile străine văd România mai rău decât junk” Economistul Radu Georgescu critică măsurile fiscale adoptate de Guvern, printr-o postare pe o rețea de socializare, în ultimul an și susține că majorarea taxelor nu a dus la rezultatele economice promise. […]