În 6 ianuarie, creştinii ortodocşi sărbătoresc BOBOTEAZA. Tradiţii şi obiceiuri de Botezul Domnului

Boboteaza sau Botezul Domnului este considerată una dintre cele mai mari sărbători creştine fiind sărbătorită în fiecare an de credincioşi în data de 6 ianuarie.

Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului – trăsături de mare sărbătoare populară.

Citește și: De ce se întorc apele râului Iordan în fiecare an în ziua de Bobotează. Explicația biblică și ștințiifică care determină întoarcerea cursului râului Iordan

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată – bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „găluşte” ) umplute cu crupe, borş de „burechiuse” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colturile lipite în forma de urechiuşe -, borş de peste, peste prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acra -, plăcinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan • Urări de Sfântul Ioan • Felicitări de Sfântul Ioan

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, în egală măsura, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvara, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii”. Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele”. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Boboteaza – sfinţirea apei

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreuna cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toata suflarea comunităţii.

Citește și: Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Bobotează. Cum să-ţi afli norocul şi ursita în dragoste

După slujba de sfinţire a apei, transformata în agheasma, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei striga „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cat mai mare a cânepii – şi toarnă câte putină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa şi interiorul casei.

Sursa: Crestinortodox.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI