25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
25 mai: Creștinii ortodocși celebrează a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Pe 25 mai este celebrată a treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.
Amintim că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.
Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.
Citește și: Când pică Rusaliile în 2025: Câte zile libere vor avea românii de „Cincizecime” și de ce trebuie respectate obiceiurile de Pogorârea Sfântului Duh
Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Şiria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Înălțarea Domnului 2025: Ziua în care Cerurile se deschid. Rugăciunea făcătoare de minuni care se rostește în această zi
Înălțarea Domnului 2025: Ziua în care Cerurile se deschid. Rugăciunea făcătoare de minuni care se rostește în această zi Înălţarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine ortodoxe, marcând momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer, la 40 de zile după Înviere. În România, această zi este cunoscută și sub denumirile […]
Înălţarea Domnului: De ce este bine să porți asupra ta frunze de nuc și leuștean. Tradiţii şi superstiţii la 40 de zile de la Înviere
De ce este bine să porți asupra ta frunze de nuc și leuștean de Înălţarea Domnului. Tradiţii şi superstiţii la 40 de zile de la Înviere În fiecare an, la 40 de zile de la Înviere, credincioșii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului. Această sărbătoare pică întotdeauna într-o zi de joi. Anul acesta, prăznuim Înălţarea pe data […]
28 mai: Memorandumul Transilvaniei. Liderii românilor din Transilvania prezintă petiția împăratului Austro-Ungariei Franz Josef
28 mai: Memorandumul Transilvaniei. Liderii românilor din Transilvania prezintă petiția împăratului Austro-Ungariei Franz Josef Memorandumul a reprezentat o petiţie semnată de liderii românilor din Transilvania şi adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph. Acesta prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale. […]