Rămâi conectat

Actualitate

Impozitul pe venit nu va mai fi reţinut din salariul angajaților, în fiecare lună. Românii îl vor plăti singuri în cursul anului următor, când vor depune declarații de venit global pe gospodărie

Publicat

în

Angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților, în fiecare lună, decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, pe care românii vor fi obligați să și-l plătească singuri în cursul anului următor, când vor depune declarații de venit global pe gospodărie.

Bani deoparte trebuie să pună și cei care au venituri din dobânzi sau care au câștigat la jocuri de noroc, obligația de a reține impozitul la sursă fiind eliminată și pentru depozitele bancare și pentru organizatorii de jocuri de noroc, potrivit unui draft de modificare a Codului Fiscal, aflat în discuție și obținut de Profit.ro din surse guvernamentale. Rămâne să fie reținut în continuare la sursă, însă, de către notari, impozitul pe veniturile din vânzarea imobilelor.

Veniturile din salariile și asimilate salariilor, cele din activități independente, dar și veniturile din investiții sau din jocuri de noroc vor fi impozitate anual, prin globalizare la nivel de gospodărie. Dacă în prezent angajatorii trebuie să calculeze și să rețină salariaților atât contribuțiile sociale (pensii, sănătate, șomaj), cât și impozitul pe venit (de 16% în prezent), din 2018 nu vor mai reține și vira la buget decât contribuțiile sociale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Impozitul pe venit rămâne în sarcina angajatului, căruia angajatorul are obligația să îi elibereze, până la finele lunii februarie 2019, doar un document din care să rezulte situația veniturilor nete realizate în cursul anului precedent. Astfel, draftul de modificare a Codului Fiscal obținut de Profit.ro abrogă articolul 80 care stabilea că “plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.”

Elimină, de asemenea, obligația prevăzută la articolul 81 pentru completarea și depunerea declarației privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, înlocuind-o cu “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominal a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit”.

În schimb, pentru ca angajatul să-și poată completa declarația globală de venit în cursul anului următor, angajatorul este obligat, potrivit proiectului menționat, “să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior”.

Nici plătitorii de venituri pentru activități independente nu vor mai reține la sursă impozitul pe venit, și această categorie de venituri urmând să fie supusă impozitului global pe gospodărie. Bancherii scapă de reținerea impozitelor deponenților Obligația de reținere la sursă este eliminată și pentru veniturile din investiții. În prezent, impozitul de 16% pe veniturile din dobânzi pentru depozitele la vedere și la termen, precum și pentru cele constituite în sistemul Bauspar, de economisire-creditare în domeniul locativ, este calculat și reținut de către bănci la momentul înregistrării în conturile titularilor, fiind apoi virat integral la bugetul stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.

După introducerea noului sistem de impozitare globală a gospodăriilor, potrivit proiectului obținut de Profit.ro, băncile scapă de obligația calculării și reținerii impozitului, însă trebuie să comunice fiecărui deponent persoană fizică, în scris, situația veniturilor/pierderilor înregistrate anual, depunând și la ANAF declarații anuale pentru fiecare contribuabil care le este client.
Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus va fi stabilită prin ordin al președintelui ANAF. În mod ciudat, proiectul menționează obligația băncilor de a transmite informații privind totalul “veniturilor/pierderilor” realizate de deponenți persoane fizice, introducând, deci, și luarea în considerare a posibilelor pierderi, care nu ar fi posibile la plasamentele în depozite bancare decât în cazul unor dobânzi nominale negative (inexistente în România) sau în cazul în care s-ar ține cont și de comisioane, oferind un fel de deductibilitate fiscal pentru acestea. În prezent, impozitul de 16% se calculează doar pe venitul din dobânzi, fără a scădea din acestea comisioanele plătite de deponenți băncii.

Băncile declară periodic la Finanțe situația veniturilor din dobânzi realizate de persoane fizice pentru ca Finanțele să poată face verificări încrucișate, necesare identificării acelor contribuabili pentru care dobânzile sunt singura sursă de venituri. În cazul acestora, dacă nu sunt și salariați, legea prevede că datorează și contribuții sociale pentru câștigurile din investiții. Pentru veniturile din dividende impozitul, redus de anul trecut la 5%, a fost complet eliminat, astfel încât nici beneficiarii de astfel de venituri nu mai au obligația declarării, nici plătitorii nu trebuie să calculeze sau să rețină impozit.

Un an de pauză în încasările bugetare din impozit pe venit Abandonarea reținerii la sursă va însemna că statul nu va mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, impozit pe venit din salarii, drepturi de autor, activități independente, investiții, câștiguri din jocuri de noroc, adică peste 20 miliarde de lei sau circa 10% din veniturile totale ale statului. Bani pe care speră să-i colecteze în anul următor, după ce românii își vor depune declarațiile de venit global pe gospodărie.

Problematică în aplicare, în condițiile în care reținerea la sursă a fost eliminată, se anunță a fi impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc. Organizatorii de astfel de jocuri vor avea, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, obligația de a stabili, pentru fiecare jucător, venitul brut anual realizat, să-i transmită acestuia situația până în februarie anul viitor și să depună, până la aceeași dată, și la organul fiscal competent o declarație informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare beneficiar de venit în parte.

Pentru o categorie de venituri, Guvernul nu s-a riscat, totuși, să elimine reținerea la sursă. Este vorba despre veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, unde obligația calculării și reținerii impozitului este lăsat în continuare în sarcina notarilor. Proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede și modificări în modul de calcul al impozitului. Astfel, tranzacțiile mai mici de 450.000 de lei nu vor fi impozitate, iar cele de valori mai mari vor fi impozitate cu 3% pentru suma ce depășește 450.000 de lei.

Este o relaxare substanțială a fiscalității pentru această categorie de venituri, până acum fiind taxate cu 3% toate tranzacțiile până la valoarea de 200.000 de lei dacă imobilele vândute au fost dobândite de vânzător în urmă cu mai puțin de 3 ani, și cu 2% dacă erau deținute de mai mult de 3 ani. Pentru valori mai mari de 200.000 de lei, impozitul este de 6.000 de lei + 2% din ce depășește 200.000 lei, la imobile deținute de mai puțin de 3 ani, respectiv 4.000 lei + 1% din ce depășește 200.000 de lei pentru imobile deținute de vânzător de mai mult de 3 ani.

Sursa: profit.ro

Salvează

Salvează


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vouchere 2022: Când vor fi cardurile sociale alimentate cu bani. Anunțul ministrului Muncii

Publicat

în

Vouchere 2022: Când vor fi cardurile sociale alimentate cu bani. Anunțul ministrului Muncii

În cursul serii de vineri, Marius Budăi a explicat faptul că a doua etapă de alimentare a cardurilor sociale va fi în august, urmând luna octombrie și decembrie.

„Oamenii vor primi informațiile în plicul cu cardul, asta fiind cea mai complexă etapă, imediat după card vor avea și alimentarile cu bani și apoi vor veni și celelalte tranșe, vom anunță public dată când vor fi alimentate cardurile: august, octombrie și decembrie”, a spus Marius Budăi, vineri.

Elit - Gustul Desăvârșit

Referitor la celălalt ajutor, de 700 lei, ministrul Muncii a declarat că va veni în acelaşi timp cu pensia, începând cu data de 1 iulie.

Marius Budăi susține că în funcție de zone, pensiile vor fi achitate în perioada 1-15 iulie, iar fiecare pensionar care are un venit mic va primi ajutorul din partea statului.

„Între 1 si 15 iulie se achită pensiile. Pentru cei care primesc pensia în cont bancar, cei 700 de lei vor fi livrati pe card, pentru ceilalţi banii vor veni acasă, împreună cu pensiile. Este un ajutor care se acordă în luna iulie, pe aproximativ acelaşi principiu pe care l-am avut si in ianuarie. Suma se vireaza pe cardul de pensie”, a declarat Marius Budăi în exclusivitate la România Tv.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că potrivit celei mai recente discuţii avute a reieşit că „nu vor fi taxe noi pentru veniturile salariale, ci doar pentru acele venituri ale bugetarilor care depăşeşc salariul preşedintelui Republicii România”. „Acolo era o discuţie să fie impozitate progresiv”, a arătat el, precizând că a fost plecat din ţară şi nu a văzut o altă formă, mai nouă, a proiectului.

„Exact în calendarul plăților noi în fiecare lună, în perioada 1-15 ale lunii efectuăm plata pensiei către seniorii României. Fiecare dintre acele persoane care știu că se încadrează, care au venituri de până la 2.000 de lei, exact în ziua în care știu că primesc pensia vor primi acasă împreună cu cuponul de pensie și suma aferentă valorii pensiei lunare, dar și suma de 700 de lei, acest nou sprijin creat de Guvern pentru a veni în sprijinul cetățenilor români. Suma va fi scrisă separat pe cuponul de pensie pentru a putea fi ușor identificată.”, a mai spus Marius Budăi.

„A început tipărirea taloanelor de pensie aferente lunii iulie, care conțin ajutorul financiar de 700 de lei, care se acordă pensionarilor cu venituri de până la 2.000 de lei. De vineri începe și efectuarea plăților.”, a scris Marius Budăi pe pagina sa de Facebook.

Pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro:

* amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă

* acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariaţi din sistemul public

* acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie

Totodată, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public, astfel:

*** diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile, asistenţa socială;

*** suspendarea angajărilor la stat;

*** creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei;

*** accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al PNRR. În acest sens, coaliţia va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbţiei, precizează sursa citată.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

500 de posturi de bugetari la Poliţia de Frontieră, scoase la CONCURS: Locurile disponibile

Publicat

în

500 de posturi de bugetari la Poliţia de Frontieră, scoase la CONCURS: Locurile disponibile

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a anunţat, vineri, că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea, prin încadrare directă, a 500 posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie de frontieră, precum şi personal contractual.

„Poliţia de Frontieră Română demarează procedura de încadrare de personal, în vederea completării deficitului existent la nivelul instituţiei. Astfel, vor fi organizate concursuri prin încadrare directă pentru ocuparea a 500 posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie de frontieră, precum şi personal contractual, repartizate la nivelul tuturor structurilor teritoriale de la frontiera României (terestră, aeriană şi maritimă), precum şi la structura centrală”, se precizează într-un comunicat al IGPF transmis Agerpres.

Dintre acestea, arată sursa citată, 426 de posturi sunt destinate încadrării cu agenţi de poliţie, 47 cu ofiţeri de poliţie, iar 27 cu personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

* Cele mai multe posturi scoase la concurs sunt destinate agenţilor de poliţie din structurile operative – 381, după cum urmează:

– Centrul de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti – Otopeni – 1;
– Serviciul Poliţiei de Frontieră Aeroport Cluj Napoca – 8;
– Sectorul Poliţiei de Frontieră Aeroport Sibiu – 2;
– Sectorul Poliţiei de Frontieră Aeroport Bacău – 4;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu – 35;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara – 88;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea – 30;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei – 76;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi – 72;
– Garda de Coastă – 65.

* Diferenţa de 45 de posturi de agenţi de poliţie este destinată unor specialităţi precum comunicaţii şi informatică, logistică, financiar, secretariat, protecţia informaţiilor clasificate, relaţii internaţionale, resurse umane, formare iniţială şi pregătire continuă, distribuţia acestora pe structuri fiind astfel:

– Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – 14;
– Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu-Severin – 3;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu – 5;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara – 2;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei – 4;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi – 8;
– Garda de Coastă – 5;
– Baza de Reparaţii Navale Brăila – 6;

* În ceea ce priveşte cele 47 posturi de ofiţeri de poliţie, acestea vor fi repartizate pentru încadrare astfel:

– două în sectorul operativ la structura specializată din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – structura centrală

– 45 în celelalte sectoare neoperative, atât din structura centrală, cât şi structuri teritoriale, astfel:
– Inspectoratul General al Poliţiei Române – structura centrală – 16;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea – 6;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu – 9;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara – 2;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei – 5;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi – 3;
– Garda de Coastă – 2;
– Baza de Reparaţii Navale Brăila – 2.

* Referitor la personalul contractual, numărul posturilor scoase la concurs este de 27, repartizate după cum urmează:

– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu – 2;
– Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta Turnu Severin – 2;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea – 5;
– Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră Avram Iancu Oradea – 1;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei – 2;
– Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi – 5;
– Baza de Reparaţii Navale Brăila – 10.

IGPF informează că încadrarea se va face în urma susţinerii unui concurs, emiterea anunţurilor fiind realizată de către fiecare structură beneficiară, conform prevederilor legale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Al doilea deces în România, din cauza caniculei. Un bărbat a murit pe stradă în timp ce își ducea gunoiul

Publicat

în

Al doilea deces în România, din cauza caniculei. Un bărbat a murit pe stradă în timp ce își ducea gunoiul

Un bărbat de 53 de ani a murit, vineri, în Baia Mare, din cauza caniculei.

Bărbatul a fost găsit căzut între blocuri, dar echipajele de salvare chemate la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Acesta este cel de-al doilea deces cauzat de caniculă. Joi, un bărbat a murit și un altul a ajuns în comă, după ce ambii s-au prăbușit pe stradă, răpuși de căldură.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cel care a murit avea 56 de ani și era din Satu Mare. El a căzut ca secerat, pe stradă, în timp ce își ducea gunoiul la pubelă. Vecinii au sunat la 112, iar un echipaj SMURD a încercat să-l salveze, dar manevrele de resuscitare au eșuat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare