Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Cernobîl: 34 de ani de la cea mai mare catastrofă nucleară civilă. Imagini document din 26 aprilie 1986

Publicat

în

În urmă cu 34 de ani, la 26 aprilie 1986, exploda reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. Un accident, cel mai grav din istoria nucleară civilă, care venea în urma unei serii de erori umane.

Era 26 aprilie 1986, ora 01 şi 23 de minute şi 58 de secunde. Reactorul scapă de sub control şi se produce o explozie violentă. Acoperişul reactorului, greu de o mie de tone, este aruncat în aer. Învelişul de grafit ia foc şi 190 de tone de substanţe radioactive ajung la peste 1.000 de metri în atmosferă şi sunt purtate de curenţii de aer pe distanţe imense.

Elit - Gustul Desăvârșit

Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie.

Abia la 36 de ore de la dezastru încep evacuările în Pripiat, o localitate cu 50 de mii de locuitori, situată la un kilometru şi jumătate de centrală.

În mai puţin de două zile, norul care purta particule radioactive, de 200 de ori mai puternice decât bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cuprindea tot nordul Europei.

„Zona morţii” de la Cernobîl – un teritoriu otrăvit de radiaţii – se întinde pe 2.600 de km pătraţi. Este cunoscut oficial drept „zona de excludere”. Este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.

56 de oameni au murit imediat sau în lunile ce au urmat. Dar pentru alte sute de mii, destinul s-a schimbat într-o clipă.

Peste 300.000 de oameni au fost evacuaţi din zonele contaminate. 6,6 milioane de oameni au fost expuşi radiaţiilor.

6.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost raportate până în 2005, în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.

Totuși, cel mai amplu studiu despre Cernobîl, publicat de Academia de Ştiinţe din New York în 2013 şi redactat de trei prestigioşi oameni de ştiinţă, a arătat că 985.000 de oameni au murit, marea majoritate de cancer.

Iar efectele contaminării se simt şi acum, după 34 de ani.

Ce s-a întâmplat în România

În prima zi a lunii mai 1986, când românii mergeau în mod tradițional la iarbă verde, de Ziua Muncii, norul radioactiv de la Cernobîl ajungea deasupra României. A rămas aici nouă zile. Timp suficient pentru ca mii de oameni, în special copii, să fie marcaţi pentru toată viaţa.

Deşi circulau zvonuri, autorităţile comuniste de la București au aflat de accident abia la cinci zile de la producerea exploziei. Fapt confirmat şi de o stenogramă din şedinţa Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1 mai 1986. La şedinţă, Nicolae Ceauşescu şi cei din conducerea comunistă recunoşteau că nu știau detaliile catastrofei. Iar regimul a ales să spună parţial populației adevărul despre cele petrecute.

Un altfel de Cernobîl

Coincidență stranie a sorții, după 34 de ani, în aprilie 2020, când oamenii simțeau din plin angoasa legată de pandemia de coronavirus, în pădurile de lângă Cernobîl izbucnea un incendiu cu risc radioactiv, ca un memento al fricii pe care o trăia și o generație în urmă. Dar atunci panica a fost limitată de secretomanie și necunoaștere. Puțini știau cu adevărat ce se întâmplă, cât de grav este și cât de periculos. Și atunci s-ar fi impus poate o izolare a oamenilor în case, mai drastică, chiar ermetică. Pentru că atunci, dușmanul era peste tot dincolo de geamuri și de uși.

În cei 34 de ani, despre Cernobîl s-a vorbit mult, mai ales după căderea comunismului, când adevărurile ascunse au început să-și facă loc.

Se vorbește mult despre Cernobîl și de un an încoace, după ce mini-seria omonimă de la Netflix din 2019 a reușit, poate mai bine decât orice altă sursă de informare, să le arate oamenilor proporțiile dezastrului și drama umană. Filmul a impresionat în așa măsură, încât Cernobîl deja intrase – până să vină pandemia, desigur – pe harta unor circuite turistice.

Ucraina a închis definitiv centrala abia în anul 2000, la 14 ani de la catastrofă. Între timp, a reușit să obțină finanțarea internațională pentru construirea unui al doilea sarcofag peste locul unde a fost reactorul, un fel de pansament vremelnic, pus abia anul trecut, peste o rană radioactivă ce va rămâne nevindecată multe mii de ani de acum încolo.

Sursa: digi24.ro

[nggallery id=7875]


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare