Ignatul, sărbătoarea tradițională a tăierii porcilor: Tradiții și obiceiuri

Ignatul, sărbătoarea tradițională a tăierii porcilor: Tradiții și obiceiuri

20 decembrie, ziua în care se sacrifică porcul, este o sărbătoare importantă în cultura românească. Ea are o dublă semnificație, atât religioasă, cât și tradițională.

Din punct de vedere religios, Ignatul este sărbătoarea Sfântului Ignație Teoforul, episcop al Antiohiei, care a fost martirizat în anul 107. Se spune că Sfântul Ignație a fost un apropiat al Sfântului Apostol Pavel și că a fost un apărător al credinței creștine în fața împăratului Traian.

Din punct de vedere tradițional, Ignatul este ziua în care se sacrifică porcul pentru a fi pregătit pentru sărbătorile de iarnă, în special pentru Crăciun. Acest obicei are o vechime de sute de ani și este încă păstrat cu sfințenie în multe zone din România.

Citește și: De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri

Tăierea porcului de Ignat este însoțită de o serie de tradiții și superstiții. Una dintre cele mai importante este aceea că tăierea trebuie să se facă înainte de apusul soarelui, întrucât numai lumina poate ține la distanță spiritele malefice. De asemenea, locul ales pentru tăiere este supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat și stropit cu apă sfinţită.

După tăiere, carnea porcului este tranșată și pregătită pentru a fi consumată. Din carnea porcului se prepară o serie de preparate tradiționale românești, cum ar fi sarmalele, cârnații, toba, jumări, etc.

Ignatul este o sărbătoare importantă pentru români, care simbolizează trecerea de la un an la altul. Este o zi în care se reunesc familiile și se bucură de mâncărurile tradiționale pregătite din carnea porcului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI