Actualitate

ÎCCJ: În cazul unui accident, doar victima unei infracțiuni de vătămare corporală are dreptul la despăgubiri morale

Ioana Oprean

Publicat

în

iccjÎnalta Curte de Casație și Justiție a decis, printr-o hotărâre pronunțată de completul pentru dezlegarea unor probleme de drept, că doar victima unei infracțiuni de vătămare corporală are dreptul la despăgubiri morale, nu și părinții acesteia. Decizia are caracter obligatoriu pentru toate instanțele, în cazuri similare.

Aceasta a fost pronunțată la solicitarea Curții de Apel Târgu Mureș, care judecă o speță legată de un accident rutier în urma căruia un tânăr a rămas imobilizat într-un cărucior cu rotile. Părinții acestuia au solicitat (și au și primit, în prima instanță) daune morale, în baza reglementărilor civile privind prejudiciul prin ricoșeu. Instanța de la Târgu Mureș a cerut însă interpretarea curții supreme, care a dat dezlegarea ce urmează să fie motivată.

COMUNICATUL INTEGRAL CU DECIZIA ICCJ:

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Biroul de Informare şi Relaţii Publice

În şedinţa din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluţionat sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Decizia nr.12 în dosarul nr.911/1/2016

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1804/308/2014, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 1391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracţiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracţiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptăţită să obţină o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.

Dispoziţiile art. 1371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, autorul faptei va fi ţinut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit dispoziţiilor art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2016.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Purtător de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Judecător Minodora Condoiu”

sursa: digi24.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]

Citește mai mult

Actualitate

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud

Ioana Oprean

Publicat

în

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]

Citește mai mult