Câți bugetari erau în România în luna februarie 2023? În ce domenii sunt cel mai mare număr de posturi?

În luna februarie a anului 2023, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a fost de 1.276.584, cu 2.411 mai puține în comparație cu luna precedentă. Un procent de 63,8% din posturi sunt în administrația publică centrală, arată Agerpres.

Din totalul celor 815.586 de angajaţi din administraţia publică centrală, 600.729 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 1.679 angajaţi comparativ cu ianuarie 2023).

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 295.222 (294.930 în ianuarie 2023), Ministerul Afacerilor Interne – 125.206 (125.548 în luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale – 71.902 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanţelor – 24.709 (24.779 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.195 (18.236 în luna anterioară).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.214 posturi (minus 11 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.484 (minus 147), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.159 de posturi ocupate (minus 303).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie, 460.998 de persoane (minus 272), dintre care 281.048 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (minus 7) şi 179.950 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 265).

Vaccinurile pe care trebuie să le facă femeile însărcinate pentru a-și proteja copilul în primele luni de viață

Până la vârsta de două luni, când va face primele vaccinuri, bebelușul va fi protejat datorită vaccinurilor făcute de mamă.

”Există o categorie importantă, este vorba despre vaccinarea gravidelor, unde, la fiecare sarcină, le consiliez în ceea ce privește vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, precum și vaccinarea anti-gripală, plus vaccinarea COVID, în ultima perioadă. Este foarte important pentru că trebuie asigurată o protecție pentru copii, în primele luni de viață, când nu pot beneficia de programul național de vaccinare. Tusea convulsivă este una dintre afecțiunile care încă mai apar la sugari, poate determina apariția unei boli care poate să ducă chiar la deces. O gravidă imunizată transferă transplacentar anticorpii pentru bebeluș, iar, din momentul în care se vor naște, bebelușii vor avea protecție până în momentul în care administrăm schema de vaccinare de la vârsta de două luni” a spus dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF, în cadrul dezbaterii ”Vaccinul, cel mai puternic stimulent al imunității”, organizată de DCMedia Group.

În continuarea discuției, prof. univ. dr. Doina Pleșca, medic primar pediatrie, a precizat: ”Este foarte important să transmitem un mesaj către viitoarele mămici, acela că, la acest moment, în lume, sunt vaccinate împotriva gripei și a tusei convulsive gravidele. Așteptăm cu viu interes ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat să se poată vaccina această categorie de vârstă și de stare biologică și împotriva virusului sinciţial respirator. Scopul nostru este să limităm la maximum infecțiile în primele luni de viață ale copilului”. Medicul pediatru a continuat prin a preciza că ”virusul sinciţial respirator este principalul virus responsabil de îmbolnăviri, de bronșolite și pneumonii în primele luni de viață ale copilului, fiind responsabil de marea majoritate a deceselor la vârste mici. Interesul nostru este să realizăm o trecere pasivă a anticorpilor materno-fetali, deci de la mamă la făt și să-i asigurăm noului născut o protecție pentru lunile în care se poate dezvolta imunologic”.

Sondaj: Câți români vor ca România să revină la monarhie. Ce părere au despre regele Charles al III-lea?

Majoritatea celor chestionaţi în cadrul Sondajului Avangarde ”Instituţia monarhică în România; Percepţii şi reprezentări” nu vor revenirea la monarhie (66%), deşi 44% apreciază rolul jucat de instituţia monarhică în istoria României.

Regele Mihai este considerat ca fiind cel care a făcut cel mai mult bine ţării, dintre foştii suverani, potrivit News.

Participanţii la sondaj au fost întrebaţi şi ce părere au despre Regele Charles, despre Principesa Margareta şi despre Principele Radu.

Dintre cei chestionaţi, 44% au o părere bună despre importanţa instituţiei monarhice pentru România, în trecut, în timp ce 30% nu au o părere bună, iar 22% nu şi-au format o părere.

La întrebarea ”Credeţi că în viitor România ar trebui să-şi schimbe forma de organizare politico-statală şi să revină la monarhie, aşa cum a fost până în 1947?”, 66% au răspuns negativ, 18% au dat un răspuns afirmativ, iar 13% nu au putut aprecia.

Cei mai mulți români îl apreciază pe Regele Mihai

În ceea ce priveşte Regii României care au făcut cel mai mult bine ţării, cei mai numeroşi (19%) sunt cei care îl nominalizează pe Regele Mihai. Regele Carol l este nominalizat de 14%, Regele Ferdinand, de 8% şi Regina Maria – 4%, 16% nu au putut formula un răspuns, iar 6% consideră că niciunul dintre foştii suverani nu a făcut bine ţării.

Au o părere bună despre Principesa Margareta 32% dintre subiecţi, iar 44% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, în timp ce 7% au o părere proastă. 9% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 8% nu au răspuns.

În cazul Principelul Radu, doar 12% dintre cei chestionaţi au o părere bună, 31% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, în timp ce 13% au o părere proastă. 31% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 13% nu au răspuns.

Aproape jumătate dintre români nu au nicio părere despre regele Charles

Întrebaţi ce părere au despre Regele Regatului Unit, Charles al III-lea, 35% dintre repondenţi au o părere bună, 45% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, 12% au o părere proastă, 2% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 6% nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat în perioada 29 mai – 1 iunie, telefonic, pe un eşantion de 864 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă (18 ani şi peste) la nivel naţional. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%.

Sursa: stirileprotv.ro