Gestiunea gunoaielor menajere – până la sistemul integrat merge spre… dezintegrare

    Sub presiunea organismelor europene, încă din anul 2005, prin HG 349, România reglementa metodologia şi graficul implementării unor reguli clare de gestionare a deşeurilor. La acea dată se preconiza dificultatea aplicării unor astfel de măsuri, având în vedere complexitatea demersurilor pentru a se ajunge la rezultate notabile. Situaţia gestionării gunoaielor menajere era critică fie şi numai în privinţa ridicării periodice a acestora din cartierele urbane, iar în mediul rural se poate spune că nu exista nici măcar la nivel de preocupare acest domeniu, dar astfel de măsuri trebuiau accelerate. Pentru judeţul Alba, prin HG 349 se prevedea închiderea, până în anul 2009, a unui număr de 8 halde de gunoi, din tot atâtea oraşe. Este vorba despre cele din Baia de Arieş, Abrud, Zlatna, Câmpeni, Teiuş, Sebeş, Blaj şi Cugir. Cele din oraşele Aiud şi Ocna Mureş aveau termen anul 2013, iar cea din Alba Iulia anul 2015. În judeţul Alba, la sfârşitul anului 2007, erau patru operatori de salubritate – SC Salprest Alba Iulia, SC Transport Weber SA Blaj, SC Ediltrans SRL Aiud şi Serviciul public de salubritate al Primăriei Câmpeni, care deţineau echipamente pentru colectarea separată a deşeurilor din hârtie, plastic şi sticlă. Echipamentele existente de colectare şi transport erau vechi şi ineficiente pentru managementul cantităţilor totale de deşeu generat în localităţile arondate, dar erau mari probleme de organizare şi eficienţă. În încercarea de a crea un cadru unitar de acţiune, Consiliul Judeţean Alba a întocmit un studiu ce viza crearea unui Sistem integrat de management al deşeurilor solide. După mai multe încercări s-a reuşit obţinerea acordului din partea Consiliului Local Galda de Jos pentru crearea pe teritoriul acestei comune a unui centru de prelucrare ecologică a deşeurilor solide, care ar urma să le preia de la staţiile de transfer situate în mai multe localităţi ale judeţului. Deoarece aveam semnale că lucrurile nu merg tocmai bine în anumite locuri, am încercat să vedem cum se prezintă situaţia la acest moment. Oficial, în cursul anului 2009, au fost închise 4 rampe: Sebeş şi Teiuş, prin metoda simplificată, adică înaintea expirării termenului, iar cele din Zlatna din Baia de Arieş prin accesarea unor fonduri structurale cu acest scop, dar şi cele din Cugir, Blaj, Abrud şi Câmpeni, tot oficial, au sistat depozitarea gunoaielor în vechile rampe.
lS-au mişcat bine
Cu ocazia unui tur prin zonele judeţului pentru a afla situaţia în fiecare caz în parte, am constatat că există locuri unde chiar s-a făcut câte ceva, iar lucrurile încep să funcţioneze. Administraţiile locale de la nivelul oraşelor Baia de Arieş, Zlatna şi Aiud au scris proiecte şi au obţinut fonduri pentru construirea unor staţii de transfer al gunoaielor menajere. La Aiud, staţia a costat circa un million de euro şi a fost finalizată de circa un an de zile. Faptul că informaţiile primite din surse diferite se contrazic cu privire la data de când funcţionează, variind de la acum un an şi jumătate, până la acum o lună de zile contează mai puţin în acest moment. Important este că societatea Greendays a început să colecteze şi să prelucreze în noua staţie gunoaiele solide. Raluca Stegerean de la Primăria Aiud ne-a declarat că a început să funcţioneze şi colectarea selectivă, chiar dacă timid deocamdată, în luna octombrie a.c. fiind colectate următoarele cantităţi: hârtie şi cartoane – 4,5 tone, metal şi mase plastice – 3,7 tone, sticlă – 0,74 tone şi doze din metal – 0,09 tone. Primarul din Baia de Arieş, Gheorghe Bora, a ţinut să precizeze că aici, pe locul fostei halde de gunoi este un adevărat parc, o oază de oxigen. Aceasta a fost curăţată şi redată comunităţii prin programul de ecologizare a zonei miniere şi a costat 24 de miliarde de lei vechi. Conform aceleiaşi surse, pentru gestionarea deşeurilor solide, în zonă a fost înfiinţat Serviciul de dezvoltare intercomunitară format din localităţile Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Sălciua, Poşaga şi Ocoliş, iar la începutul anului 2011 a fost înfiinţată societatea Eco Apuseni, care a preluat acest serviciu de la primăriile locale. Pentru dotarea acestuia a fost accesat un program Phare de un milion de euro, iar investiţia s-a derulat în perioada 2009 – 2010. La staţia de transfer de la Baia de Arieş se face sortarea deşeurilor. Cele valorificabile sunt vândute către firme specializate, iar gunoiul menajer este compactat şi dus în containere la un depozit la Câmpia Turzii. Programul de colectare de pe traseul în aval de Bistra, pe Valea Arieşului, este săptămânal. Primarul oraşului Baia de Arieş spune că anul curent a fost primul în care sistemul a funcţionat, iar societatea nu a avut un buget propriu, motiv pentru care a trebuit susţinut din bugetele localităţilor deservite. Acesta este, însă, optimist că sistemul va funcţiona pe picioarele proprii. Societatea care administrază activitatea are un stat de funcţii de 18 persoane.
La Câmpeni, primarul Ioan Călin Andreş afirmă că este bucuros că pe acest subiect a câştigat pariul cu cei ce dădeau ca sigur acum ceva vreme că „îşi va rupe gâtul” în proiectul lui de colectare a gunoaielor solide. În anul 2005, el înfiinţa o societate specializată, iar în prezent are ca asociate consilii locale din amonte de Câmpeni. Actualmente societatea colectează gunoaiele din localităţile partenere în societatea specializată, le compactează şi le transportă la staţia de transfer din Zlatna. Referitor la rentabilitatea cu care lucrează societatea, la care acţionar majoritar este administraţia locală din Câmpeni, primarul Andreş spune doar atât: „oarecum îmi pare rău că nu am făcut din aceasta o afacere proprie, dar aşa sunt eu, nu pun în prim plan câştigul personal”. La Zlatna funcţionează staţia de sortare şi transfer, unde se prelucrează deşeurile primite de la alte staţii, precum şi cele colectate din Zlatna şi Almaşu Mare, iar deşeurile de la Sebeş sunt ridicate de către Salprest Alba Iulia.
lTelenovele menajere şi „discreţie” suspectă
Pe scurt acestea ar fi informaţiile din zonele unde situaţia este clară şi măcar aproape de normalitate. Situaţia de la Cugir, descrisă de Maria Cic, şefa serviciului de specialitate al Primăriei, seamănă mai mult a telenovelă. Precum fata nedorită de niciun peţitor, şi gunoiul menajer de la Cugir nu a fost acceptat de nimeni mai mult timp. Referindu-se la acest aspect, interlocutoarea noastră spunea că, „după ce mai mult timp am dus gunoiul la Sibiu, apoi la Deva, acum îl ducem la staţia de sortare de la Orăştie. În colaborare cu firma Ecorom plus, noi facem şi colectare selectivă. Luna trecută am predat 5 tone de plastic şi 10 tone cartoane. La Orăştie ducem lunar cam 300 tone gunoi. Avem 4 compactoare, ceea ce ne ajută să scădem considerabil volumul materialului transportat, astfel că facem zilnic cam 3 transporturi”. Aşadar, acel film urât, pare să aibă şi un episod, sau poate parcurs, mai liniştit. Maria Cic ne spune că preocupările celor de la Cugir depăşesc limitele localităţii. Prin serviciul Primăriei, a fost iniţiată colectarea selectivă a deşeurilor valorificabile de la Şugag şi Săsciori, iar în stadiu de tratative este colectarea acestora şi la Petreşti, Şibot, Balomir şi chiar în municipiul Sebeş. Aceasta arată că, fie şi în condiţiile în care populaţia răspunde destul de greu la provocarea de a depune deşeurile pe categorii, calculele arată că este rentabil să fie transportate astfel de deşeuri chiar şi de la Şugag la Cugir, dacă în acea zonă au găsit „teren fertil”. La Abrud, activitatea de colectare este precum o soacră cu trei nurori. După mai multe descinderi şi atenţionări din partea celor de la Mediu, în zona fostei halde de gunoi s-a încercat izolarea accesului pe fosta rampă cu gunoaie. Cu toate acestea, zona nu este deloc îngrijită. Acolo se aruncă în continuare tot felul de gunoaie solide sau lichide. Tiberiu Morar, şeful serviciului public de salubritate, recunoştea că selectiv nu prea se adună la containerele cu destinaţie specială, iar pentru gunoiul menajer „nu prea există soluţii, în prezent fiind în tratative cu staţia de sortare din Orăştie”. Viceprimarul Ştefan Loincz prezintă situaţia şi mai încâlcit, cum că, atunci când gunoiul este mai de calitate, adică ar avea procent mai mare de materiale selectibile, gunoiul se duce la Zlatna, când nu, la Sibiu sau la Orăştie. La Abrud există o staţie de transfer la Gura Roşiei, unde gunoiul este compactat cu cele 3 compactoare. Din  cauza unor neînţelegeri între administraţia celor de la Abrud cu cei de la Roşia Montană, maşinile încărcate cu gunoiul de la aceştia din urmă trec pe lângă staţia de transfer de la Gura Roşiei şi îl duc până la Câmpeni. O fi aici chestie de incompatibilitate… politică? Şi la Sohodol se află în lucru o staţie de transfer gunoi menajer. Aceasta avea termen de punere în funcţiune finele anului 2009, dar se pare că proiectul nu s-a născut într-o zodie prea norocoasă. Dacă staţiile de la Zlatna, Baia de Arieş şi Aiud au avut ca finanţare fonduri europene, aceasta trebuia finanţată din fonduri guvernamentale. Aşa se face că banii au fost daţi cu mare întârziere. După cum ne spunea primarul de Sohodol, Sorin Constantin Corcheş, în prezent lucrarea este executată în procent de 93 la sută. Cum (ne)finanţatorul, adică Guvernul României, a decontat lucrările cu foarte mari întârzieri, a pus în dificultate şi executantul, acesta intrând în faliment. Banii au fost alocaţi, totuşi, şi pentru restul de lucrări, dar dacă nu se folosesc anul acesta ei sunt returnaţi la guvern. Administratorul societăţii contractante ne-a asigurat că şi-a rezolvat problema cu firma pentru a putea folosi banii şi că, până la jumătatea lunii decembrie a.c. va finaliza lucrările. Rămâne de văzut cui mai foloseşte acea staţie, chiar dacă va fi pusă în funcţiune cândva… Cu privire la situaţia de la Blaj, primarul Gheorghe Rotar a fost mai mult decât concis: „La noi acest serviciu este în curs de licitare, iar câştigătorii să se descurce…” Despre ce se întâmplă până la adjudecarea licitaţiei şi unde a ajuns gunoiul Blajului de la închiderea oficială a haldei, adică anul 2009, domnul primar a refuzat să dialogheze.
La Ocna Mureş e linişte totală, dar una deloc pozitivă. Cel puţin aceasta a fost atitudinea primarului Augustin Iosif Drăguţ. Cum rampa de aici poate încă funcţiona şi în anul 2012, acesta şi-a mărturisit sincer opinia: „Om vedea ce-o fi. La instabilitatea de acum, că nu mai este sigur mâine ce stabileşti astăzi, vedem ce o mai fi în 2013”. A fost preconizată şi aici o staţie de sortare. Dacă nu se face, după 2013, ori incinerare, ori se va duce la groapa de la Galda de Jos.
lNumai să nu fie prea târziu
Apreciem că acest tablou arată clar că preocuparea sau iscusinţa pentru găsirea unei soluţii în condiţiile specifice fiecărei urbe sunt definitorii. Cu toate dificultăţile întâmpinate pentru găsirea unui spaţiu pentru construirea depozitului ecologic cu staţie de sortare şi compactare, Consiliul Judeţean a găsit într-un final soluţia. Conform informaţiilor primite de la Nicoleta Irimie din cadrul CJ Alba, proiectul pentru depozitul de la Galda de Jos este finanţat din fonduri europene prin Programul POS Mediu, Axa prioritară 2 şi se află la Ministerul Mediului, în faza studiu de fezabilitate. Tot la acel nivel se derulează şi procedura de licitaţie. După cum am relatat, în periplul nostru am găsit opinii că această activitate poate să devină una deloc împovărătoare, nici măcar financiar. Aruncând o privire asupra situaţiei din fiecare zonă a judeţului, se conturează ideea că există riscul, sau măcar posibilitatea, ca, dacă mai întârzie mult, fiecare element al ceea ce se dorea a deveni unul de „management integrat” poate să devină factor de neintegrare. Cum s-a văzut, la staţiile de sortare şi transfer s-au cam găsit soluţii. De exemplu, cei de la Cugir, cu privire la perspectiva de a fi creată staţia de transfer de la Tărtăria, nu păreau deloc siguri că doar criteriul distanţei sau principiul apartenenţei la judeţul Alba ar putea fi definitorii pentru a renunţa să ducă gunoiul la Orăştie, după cum nici primarul Blajului nu se arăta deloc preocupat de perspectiva creării unei staţii de transfer la Sâncel. Un aspect oarecum curios, dar care poate crea o atitudine pozitivă este apariţia unor piraţi, adică a unor concurenţi nelegali, firme neautorizate pe piaţa colectării gunoaielor. Astfel de situaţii ne-au fost semnalate ca fiind prezente la Alba Iulia, Aiud, dar şi la Sebeş.

 Constantin BUCEA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI