Funcţionarii publici din ANP devin poliţişti de penitenciare. Proiect la Ministerul Justiţiei

Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se vor numi poliţişti de penitenciare, potrivit unui proiect de lege. Actul normativ reglementează, între altele, statutul şi drepturile acestora – inclusiv cele privind decontarea unor cheltuieli – şi ocuparea funcţiilor de conducere vacante.

Proiectul, denumit Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

În expunerea de motive a proiectului sunt detaliate toate schimbările preconizate, pornind de la premisa că „buna funcţionare a sistemului administraţiei penitenciare reprezintă o prioritate a României, în scopul asigurării drepturilor persoanelor private de libertate”.

Conform Legii nr. 293/2004, statutul special al funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare este conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscuri deosebite, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu funcţionarul din penitenciare fiind învestit cu exerciţiul autorităţii publice, acesta putând folosi, în condiţiile legii, tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare.

Plecând de la dispoziţiile Legii nr. 293/2004 şi cele ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, proiectul prevede schimbarea denumirii de ‘funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare’ cu cea de ‘poliţist de penitenciare’. Astfel, se arată în expunerea de motive, sintagma ‘funcţionar public cu statut special’ nu este o denumire, ci reglementează statutul personalului (de altfel, şi poliţiştii din cadrul Ministerului de Interne sunt funcţionari publici cu statut special, dar au şi denumirea de ‘poliţişti’). De asemenea, conform dispoziţiilor Legii nr. 254/2013, activităţile pentru realizarea siguranţei deţinerii constau în luarea măsurilor de pază, escortare, însoţire şi supraveghere, în scopul menţinerii ordinii şi disciplinei în rândul deţinuţilor.

„Denumirea actuală este criticabilă, fiind nevoie de o denumire care să ofere funcţionarilor de penitenciare identitate ca ocupaţie şi categorie profesională, similar celorlalte instituţii din structura de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, argumentează iniţiatorii proiectului.

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi proiect, funcţiile de conducere vacante din sistemul administraţiei penitenciare se ocupă prin avansarea ofiţerilor de penitenciare, prin concurs. Agenţii de penitenciare pot ocupa prin concurs funcţii de conducere vacante până la nivelul de şef birou sau echivalent.

„Pot participa la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel puţin 3 ani ca poliţist de penitenciare în sistemul administraţiei penitenciare. Funcţiile de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, rămase vacante ca urmare a neocupării în condiţiile descrise anterior, se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia”, prevede proiectul.

În expunerea de motive se mai precizează că, în prezent, persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul sistemului administraţiei penitenciare sunt numite pe o perioadă nedeterminată. Proiectul urmăreşte ca, prin instituirea mandatelor pe perioadă limitată (4 ani) pentru o serie de funcţii de conducere din sistemul administraţiei penitenciare, să asigure un act de management mai eficient, prin o mai mare responsabilizare a persoanelor care deţin aceste funcţii, să încurajeze pregătirea profesională a persoanelor care aspiră la o astfel de funcţie şi să deschidă accesul şi altor persoane din cadrul sistemului la ocuparea acestor funcţii, stimulând astfel competiţia şi asigurând o bază de selecţie obiectivă.

Astfel, proiectul propune introducerea unor dispoziţii referitoare la instituirea mandatelor de 4 ani pentru funcţiile de director general, directori generali adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi director de unitate, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie; instituirea unor dispoziţii tranzitorii privind mandatele celor în funcţie, pentru a se asigura menţinerea drepturilor câştigate faţă de legea în vigoare la data numirii lor.

Proiectul vizează şi decontarea unor cheltuieli de transport ale poliţistului de penitenciare. Conform art. 36 lit. k) din lege, poliţistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea până la 70 de kilometri şi, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

„Prevederile actuale ale Legii nr. 293/2004 nu condiţionează în mod expres decontarea cheltuielilor cu transportul la şi de la locul de muncă, de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea. În acest sens, proiectul aduce precizări de natură a clarifica modul de interpretare şi aplicare a normei juridice care reglementează dreptul de a beneficia de decontarea, în anumite limite, a cheltuielilor de transport efectuate în vederea deplasării la locul de muncă, pentru prestarea muncii”, se explică în expunerea de motive.

Conform proiectului, decontarea cheltuielilor de transport în acest caz se realizează condiţionat de inexistenţa unui drept de natură locativă al poliţistului de penitenciare în localitatea în care acesta îşi desfăşoară activitatea, inclusiv al soţului/soţiei acestuia ori al copiilor aflaţi în întreţinere. Proiectul mai prevede că poliţistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea, dacă acesta, soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă proprietate personală, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare.

De asemenea, conform proiectului, în situaţia în care poliţistul de penitenciare, soţul/soţia acestuia ori copiii aflaţi în întreţinere au o locuinţă proprietate personală într-o localitate mai apropiată de localitatea în care se află locul de muncă decât cea în care domiciliază, decontarea cheltuielilor de transport cu deplasarea la şi de la locul de muncă se realizează în raport cu localitatea în care se află locuinţa proprietate personală.

Proiectul cuprinde şi o serie de prevederi destinate a înlătura lacune de reglementare sau interpretări contradictorii ale legii actuale. Astfel, se stabileşte că în ceea ce priveşte încadrarea în sistemul administraţiei penitenciare nu există ordine de prioritate între concursul din sursă externă şi transferul cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului, al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate acestuia, pentru a se înlătura interpretările contradictorii existente. De asemenea, proiectul clarifică condiţiile în care operează mutarea în alte unităţi penitenciare ori schimbarea din funcţie a poliţiştilor de penitenciare, stabilind că în aceste situaţii, prin funcţie prevăzută cu coeficient de ierarhizare identic se înţelege funcţia în care se face numirea al cărei coeficient de ierarhizare luat în calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al funcţiei anterioare. Altfel spus, schimbarea din funcţie sau mutarea se pot realiza şi pe o funcţie vacantă al cărei coeficient de ierarhizare maxim este superior coeficientului maxim corespunzător funcţiei deţinute de poliţistul de penitenciare; astfel, în cazul în care coeficientul funcţiei avute la data mutării sau schimbării corespunde cu coeficientul funcţiei pe care este mutată persoana, mutarea sau schimbarea din funcţie poate avea loc, persoana fiind numită pe acelaşi coeficient, urmând ca avansarea să se realizeze cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens (vechime, examen etc.).

Acelaşi proiect de act normativ vizează „reglementarea clară a problematicii transferului, detaşării, delegării poliţiştilor de penitenciare din Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia în sistemul administraţiei penitenciare şi invers, ţinând seama de regimul juridic unitar ce trebuie aplicat acestei categorii profesionale”, precum şi „introducerea unor prevederi referitoare la condiţiile în care pot fi ocupate, prin transferul cadrelor militare şi al funcţionarilor publici cu statut special din cadrul altor instituţii de apărare ordine publică şi siguranţă naţională ale statului sau al Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, funcţiile vacante din cadrul sistemului administraţiei penitenciare”.

Pe de altă parte, „pentru un spor de claritate a reglementării”, proiectul stabileşte termene clare privind aplicarea sancţiunii disciplinare în materie, prevăzând că sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile calendaristice de la data întocmirii referatului comisiei de disciplină prin care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

Compensarea chiriei, doar pentru locuinţe din localitate sau de la cel mult 20 de kilometri

Proiectul urmăreşte şi acoperirea situaţiilor când, ca urmare a modificării legislaţiei privind acordarea pensiilor, poliţiştii de penitenciare care ating vârstă de menţinere în activitate nu îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei pensii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv nu au îndeplinit stagiul minim de cotizare în specialitate, la această vârstă posibilităţile de reprofilare şi reintegrare pe piaţa muncii fiind limitate. Conform proiectului, limita de vârstă până la care poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu este vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Prin excepţie de la prevederile anterioare, în raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii de penitenciare pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 62 de ani, dacă starea sănătăţii le permite, cu aprobarea anuală a persoanelor abilitate conform competenţelor de gestiune a resurselor umane. „În acest fel, se asigură şi alinierea la legislaţia similară instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în ce priveşte vârsta de menţinere în activitate”, se arată în expunerea de motive.

Acelaşi proiect propune modificarea dispoziţiilor legale referitoare la beneficiul acordării consultanţei juridice, asigurată de unitate, la cerere, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte comise în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, stabilind că în situaţia în care se constată vinovăţia poliţistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate cu asigurarea consultanţei juridice.

De asemenea, se instituie Ghidul carierei poliţiştilor de penitenciare, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Justiţiei şi care va detalia condiţiile privind avansarea în carieră a acestora.

Pe de altă parte, proiectul reglementează, ca mijloc de ajutorare a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, posibilitatea înmatriculării acestora la cerere, fără examen ori concurs, în instituţiile de învăţământ ale sistemului administraţiei penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale. Cu o raţiunea similară, se reglementează posibilitatea angajării, fără examen ori concurs, ca personal contractual în unităţi ale sistemului administraţiei penitenciare, a copiilor aflaţi în întreţinerea poliţistului de penitenciar decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi a soţului sau soţiei poliţistului de penitenciare, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

În materia compensării lunare a chiriei, noul act normativ stabileşte că închirierea poate privi o locuinţă situată în localitatea în care se află locul de muncă sau într-o localitate învecinată aflată la o distanţă de cel mult 20 de kilometri faţă de unitate (prevederile actuale ale legii nu cuprindea vreo limitare de această natură). Se prevede, de asemenea, că dacă poliţiştii de penitenciare, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinere au înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază de posibilitatea compensării chiriei.

În plus, proiectul introduce posibilitatea ca, la cerere, poliţistul de penitenciare încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, să fie menţinut în activitate în funcţii de poliţist de penitenciare ori reîncadrat prin ordin al ministrului Justiţiei, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.

În materia răspunderii patrimoniale a poliţiştilor de penitenciare, proiectul introduce „regula consacrată şi de Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, stabilind că dispoziţia de imputare rămasă definitivă ca urmare a neintroducerii ori respingerii acţiunii la instanţa de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Actul normativ introduce şi calitatea de prim adjunct al directorului general al ANP, stabilind că unul dintre directori generali adjuncţi deţine această calitate, fiind desemnat prin decizie a directorului general al ANP. În această calitate, el îl înlocuieşte de drept pe directorul general al ANP, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin acestuia, în perioada absenţei sale.

De asemenea, conform expunerii de motive, sunt clarificate dispoziţiile referitoare la împuternicirea pe funcţii de conducere, în sensul că se stabileşte că împuternicirea pe funcţie se poate face, numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioadă de maximum un an. În perioada de maximum un an, unitatea din cadrul sistemului penitenciar este obligată să organizeze procedura de ocupare a postului de conducere vacant. În cazul în care postul de conducere vacant nu se ocupă, se poate dispune prelungirea împuternicirii.

Sursa: Mediafax

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI