Frumuseţea şi ritmicitatea unui Congres al Spiritualităţii Româneşti

Cea de-a XV-a Ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti şi-a intrat pe făgaşul normalităţii în urma întâlnirii dintre conducerea Congresului, reprezentată prin prof. dr. Victor Crăciun, domnii Grigorescu, Nicolae P. (din Kazahstan), Cristescu, I. Mărgineanu, Ioan Bâscă şi preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, prefectul de Alba, Ştefan Bardan, viceprimarul Ioan Bogăţan, dir. Ioan Bodea, consilier Dorin Sava şi George Sinca purtătorul de cuvânt al preşedintelui Consiliului judeţean Alba. În preambulul său, Victor Crăciun a făcut o sinteză a ceea ce trebuie să însemne ediţia a X-a a Congresului la Alba Iulia şi cele 5 de la Herculane insistând asupra datei de ţinere a Congresului, număr de participanţi (cca. 150, deşi anul trecut au fost peste 250), acţiuni culturale care să marcheze evenimentele de la Herculane şi Alba Iulia, implicarea UNESCO în aniversări Blaga şi Sadoveanu (50 de ani de la moartea lui M. Sadoveanu), realizarea a 5 plăci memoriale care să fie puse pe clădirile legate de Lucian Blaga – diplomatul, realizarea unui Muzeu al românităţii, cu preponderenţă colecţii particulare ale unor mari şi destoinici români, realizarea unui bust Sadoveanu la Alba Iulia, pe care-l va dona el însuşi, Victor Crăciun, realizarea unui trofeu şi premiile Congresului, a unui film, din cele 15 ediţii ale Congresului, a unei ample expoziţii „Omul şi statuile dacice” prin invitarea unui om de excepţie – Leonard Velcescu, trăitor în Italia, un Dicţionar al Congresului, tipărirea unor cărţi printre care: „Sadoveanu, Valea Frumoasei şi spaţiul dacic” împreună cu Primăria din Iaşi şi altele.
Ion Dumitrel a insistat, şi pe bună dreptate, asupra identificării comunităţilor de români din arealul planetar care să ajungă la Alba Iulia, ca biografii credibile, pilduitoare prin felul în care îşi apără fiinţa, neamul, limba în ciuda vicisitudinilor existente şi azi în spaţiul balcanoid, maghiarofil, ucrainian, kazahstanian etc. „Cu ei să ne înfrăţim, spunea Ion Dumitrel. Ar fi bine ca fiecare judeţ din ţară să-şi ia responsabilitatea protejării, sprijinirii unei grupări etnice româneşti din vecinătate, să facă planuri comune pentru propăşirea lor, valorificarea patrimoniului cultural comun românesc. Doar aşa Alba Iulia îşi justifică simbolul de capitală a românilor de pretutindeni”. Să renunţăm la unele prezenţe pur turistice la Congres, care efectiv nu contribuie cu nimic la ierarhizarea potenţei morale a Congresului, la care au subscris şi Cristescu, Grigorescu, Dorin Sava, Ioan Bâscă, Nicolae P. care a spus: „Noi facem 7 zile cu trenul să ajungem în România, 7 întors, dar dorul de limba română, de tradiţia neamului învinge orice depărtare”. Viceprimarul Bogăţan a asigurat Congresul de tot sprijinul multidimensionat pe arealul albaiulian, iar prefectul de Alba, Ştefan Bardan, uşor taciturn, mereu în aşteptare a concluzionat: „Congresul este al nostru, prin el Alba Iulia este al românilor de pretutindeni”. Consiliul judeţean, Prefectura, Primăria, conducerea Congresului au bătut palma pentru realizarea unei ediţii de excepţie anul acesta. Şi aşa va fi! Consemnăm deplasarea delegaţiei Congresului până la Oaşa, la Casa Sadoveanu, unde am luat prin surprindere familii de odihnitori care nu prea ştiau ce legătură are casa cu Sadoveanu, ce obiecte vechi mai sunt etc. „Vom reveni asupra necesităţii imperioase de a intra cu orice preţ în posesia fostei Case Sadoveanu”, spunea Ion Dumitrel. Şi îl credem. Şi îl sprijinim. De acord şi prefectul de Alba. E bine.
Ion MĂRGINEANU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---