Fraudă de peste 725.000 de lei descoperită în Alba după aproape opt ani: Cum ar fi fost golită casieria unei firme prin modificarea documentelor contabile

Fraudă de peste 725.000 de lei descoperită în Alba după aproape opt ani: Cum ar fi fost golită casieria unei firme prin modificarea documentelor contabile

O fraudă desfășurată pe parcursul a aproape opt ani, care ar fi produs un prejudiciu de peste 725.000 de lei, a fost analizată de Judecătoria Alba Iulia într-un dosar ce scoate la iveală un mecanism complex de modificare a evidențelor contabile și de însușire a banilor încasați de o societate comercială.

Potrivit sentinței penale pronunțate la începutul lunii iulie 2026, inculpata, angajată ca economist în cadrul unei societăți comerciale, a fost acuzată că, între noiembrie 2013 și februarie 2021, a modificat în mod repetat datele din programul informatic de contabilitate utilizat de firmă, reducând artificial sumele înregistrate în registrele de casă și însușindu-și diferențele rezultate.

Aproape 2.000 de acte materiale

Conform rechizitoriului, mecanismul presupus al fraudei s-ar fi repetat de nu mai puțin de 1.977 de ori. Procurorii au susținut că inculpata primea zilnic încasările de la agenții de vânzări, verifica documentele justificative și introducea datele în sistemul contabil. Ulterior, prin modificarea sau ștergerea unor note contabile, diminua valoarea sumelor înregistrate oficial, astfel încât acestea să coincidă cu banii depuși efectiv în bancă, diferența fiind însușită în interes personal.

Prejudiciul total stabilit de anchetatori și confirmat prin expertize contabile judiciare a fost evaluat la 725.535,45 lei.

Suspiciunile au apărut din neconcordanțe contabile

Potrivit declarațiilor martorilor, primele semne de întrebare au apărut în 2019, când au fost observate diferențe între evidențele contabile și documentele fiscale. Inițial s-a crezut că este vorba despre o eroare a programului informatic.

Verificările aprofundate efectuate la începutul anului 2021 au scos însă la iveală faptul că numeroase chitanțe erau modificate după înregistrarea lor inițială, iar registrele de casă nu mai reflectau valorile reale ale încasărilor. În urma controlului efectuat la punctul de lucru, reprezentanții firmei au descoperit încă din prima etapă diferențe importante între documentele originale și cele existente în evidențele contabile.

Expertizele au reconstruit circuitul banilor

Un rol esențial în dosar l-au avut expertizele contabile judiciare și analiza programului informatic utilizat de societate.

Experții au stabilit că modificările erau efectuate prin funcții speciale ale aplicației de contabilitate, care permiteau schimbarea sau ștergerea notelor contabile fără a modifica documentele originale remise de agenții de vânzări.

Potrivit concluziilor experților, între februarie 2016 și februarie 2021 agenții au predat societății peste 15 milioane de lei, însă în registrele de casă au fost înregistrate aproximativ 14,5 milioane de lei. Diferența de aproape 647.000 de lei reprezenta prejudiciul calculat pentru această perioadă. Pentru intervalul 2013–2016, expertiza a identificat o diferență suplimentară de peste 78.000 de lei, cele două valori formând prejudiciul total de 725.535,45 lei.

Martorii au descris procedura zilnică

Mai mulți angajați ai societății, inclusiv agenți de vânzări, șoferi, programatori și reprezentanți ai conducerii, au descris aceeași procedură de lucru.

Aceștia au declarat că predau zilnic încasările inculpatei, pe bază de chitanțe și borderouri, iar aceasta era persoana care verifica sumele, întocmea monetarele și pregătea documentele pentru depunerea banilor în bancă. Martorii au afirmat că eventualele lipsuri erau sesizate imediat de inculpată, însă diferențele constatate ulterior proveneau din modificarea ulterioară a documentelor contabile în sistemul informatic.

În cursul urmăririi penale, aceasta a ales inițial să își exercite dreptul la tăcere, iar ulterior a respins acuzațiile formulate împotriva sa.

În fața instanței, inculpata nu a recunoscut faptele și nu a dorit să dea declarații. Judecătorul a apreciat însă că explicațiile sale nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate, reținând concluziile expertizelor, declarațiile martorilor și celelalte mijloace de probă aflate la dosar.

Delapidarea, prescrisă

După analiza tuturor probelor, instanța a concluzionat că există suficiente elemente pentru a constata că inculpata a săvârșit infracțiunile de delapidare și fraudă informatică în formă continuată, apreciind că aceasta a acționat cu intenție directă și că modificările repetate ale evidențelor informatice au urmărit însușirea sumelor de bani aparținând societății.

Cu toate acestea, judecătorul a constatat că pentru infracțiunea de delapidare a intervenit prescripția răspunderii penale. Instanța a reținut că termenul de prescripție de cinci ani s-a împlinit la 7 februarie 2026, înainte de pronunțarea hotărârii, ca urmare a efectelor deciziilor Curții Constituționale privind întreruperea cursului prescripției.

sursa: ReJust

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE