FOTO/VIDEO: „Izvorul Maicii Domnului” de la Poșaga. Locul în care apa ar avea proprietăți tămăduitoare

„Izvorul Maicii Domnului” de la Poșaga. Locul în care apa ar avea proprietăți tămăduitoare

În România există izvoare considerate făcătoare de minuni şi tămăduitoare, de unde se poate lua așa-numita „apă a vieții”, şi care sunt recunoscute de Biserica Ortodoxă Română. Construit într-un loc deosebit de pitoresc, schitul Izvorul Posaga este situat în comuna Poșaga, județul Alba. În apropiere, curge pârâul „Valea Poșagăi” precum şi izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii” sau „Izvorul Maicii Domnului”. 

Drumul până aproape de schit este asfaltat, doar circa doi kilometri sunt de drum forestier. Schitul ortodox este la buza cheilor, iar la o sută de metri de schit, dincolo de pârâul limpede, care se trece peste un pod se află „Izvorul Maicii Domnului”, cu proprietăţi tămăduitoare. Se spune că numeroase femei s-au vindecat de boli incurabile dacă au băut apă din acest izvor. La Icoana Maicii Domnului din biserica Schitului sunt puse lucruri de preţ de către enoriaşi, drept mulţumire pentru vindecarea de boli.

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului, Alexandru Rujdea. Viaţa monahală a început în 1948 şi a durat până în 1960, când, ca urmare a Decretului nr. 410/1959, schitul a fost desfiinţat. În 1979, părintele Paisie Cosma, restaurează biserica, construieşte clădirea stăreţiei şi clopotniţa, precum și gardul de împrejmuire a incintei împreună cu poarta masivă de la intrare.

Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de meşterul Vasile Sălăjan din Baia Sprie, județul Maramureș. Pe porţi sunt sculptate portretele revoluţionarilor Horea, Cloşca şi Crişan, iar în curte este sculptat din lemn, în picioare, Crăişorul Munţilor.

Viața monahală a început cu adevărat în anul 1990, când schitul şi-a dobândit dreptul legal de funcţionare. Stareţul mănăstirii este părintele Teofan din anul 2000. Obştea numără doar 3 călugări, care duc o viaţă sihastră. Femeile nu sunt cazate peste noapte la schit, iar în incinta bisericii este interzis ca femeile să intre fără batic pe cap şi fustă lungă. Fotografiatul este interzis în incinta bisericii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI