FOTO: Zece personalități marcante ale Marii Uniri au fost ”readuse la viață”, la Alba Iulia. Vor reconstitui momentele din Cetate, de Centenar

Zece personalități marcante ale Marii Uniri, între care Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băsești sau Vasile Goldiș, au fost ”readuse la viață”, în cadrul unui proiect, pentru a reconstitui în 2018 momentele din urmă cu 100 de ani, când la Alba Iulia s-a semnat actul de Unire al Transilvaniei cu România.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a câștigat proiectul ”Ținutele istoriei VI. Personalitățile Unirii”, depus la Administrația Fondului Cultural Național și a primit finanțare de peste 43.000 de lei pentru a achiziționa costumația necesară pentru zece personalități care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri.

Cele zece personalități ale Unirii, care au fost ”readuse la viață”, sunt Iuliu Maniu, Gheroghe Pop de Basesti, Vasile Goldis, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazar, Elena Pop, Samoila Marza. Acestea au fost prezentate, miercuri, la Sala Unirii din Alba Iulia.

Istoricul Muzeului Național al Unirii, Tudor Roșu, a declarat că se dorește mărirea efectivului de personalități ale Marii Unirii, astfel încât, la 100 de ani de la Marea Unire, să poată fi reconstituită parțial ziua de 1 Decembrie 1918, inclusiv prin discursuri și ședințe.

”Proiectul câștigat este dedicat personalităților Unirii. Sunt 10 personalități care au fost readuse la viață, dar scopul este să mărim efectivele cât se poate de mult până la 1 Decembrie 2018. La aceste personalități, sperăm, se vor adăuga și altele, oameni care sunt poate la fel de importanți, dar atât au fost posibilitățile momentan. Asta a prevăzut proiectul Administrației Fondului Cultural Național pe care l-am câștigat anul acesta. Urmează să mărim efectivele, la 1 Decembrie 2018 vom atinge efectivul maxim și vom încerca în Sala Unirii să reconstituim cât mai amplu ceea ce s-a petrecut la 1 Decembrie 1918. E vorba de ședința Adunării Naționale din Sala Unirii, dar și alte momente”, a spus Tudor Roșu.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar, denumită ulterior Sala Unirii, s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Sala Unirii din Alba Iulia a fost aleasă să găzduiască Marea Adunare Naţională deoarece era cea mai mare clădire din Alba Iulia la acea vreme, potrivită pentru un astfel de eveniment. Construcţia este una impunătoare, fiind înconjurată de peste 20 de busturi ale unor personalităţi care au avut implicare directă în Unire, între care Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş sau Iosif Jumanca.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a reînființat, din diverse surse de finanțare, mai multe trupe, între care: Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum (romanii), Lupii Apoulonului (dacii), Ludus Apulensis (gladiatorii), Magna Nemesis (dansatoarele), personajele istorice (Horea, Avram Iancu, Mihai Viteazul etc), dar și Garda Națională de la Alba Iulia sau Legiunea Română de la Alba Iulia (formațiune care a organizat în 1918 Marea Adunare Naţională şi a asigurat paza municipiului).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI