FOTO | Viscolul cel mare din România – 70 de ani de la cea mai aspră iarnă din secolul XX

Viscolul cel mare din România – 70 de ani de la cea mai aspră iarnă din secolul XX

La niciun deceniu de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, când România încă se mai recupera după distrugerile războiului și barbariile sovieticilor, s-au dezlănțuit stihiile naturii. Marele viscol din anul 1954 a fost un fenomen meteorologic sever care s-a abătut asupra României la începutul lunii februarie, această iarnă fiind considerată cea mai aspră din secolul al XX-lea.

Un puternic ciclon mediteranean a traversat Peninsula Balcanică, s-a reîncărcat cu umiditate deasupra Mării Negre, ajungând pe teritoriul României, unde a întâlnit un front de aer rece care a acționat ca un baraj. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record. Valoarea maximă a acestuia a fost de 126 km/oră.

Ninsoarea abundentă a înregistrat un record de 115,9 litri de zăpadă pe mp în 24 de ore. Cel mai mare strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat atunci, la Călărași, și anume 173 cm. Din cauza vântului puternic, zăpada a fost troienită, în unele locuri atingând 5 m înălțime. Temperaturile au ajuns până la -30 grade C.

Citește și: FOTO, VIDEO: Cea mai grea iarnă din istoria României. În februarie 1954, troienele s-au înălţat văzând cu ochii, până la cinci metri

Pentru a face căi de acces, au fost scoase tancuri ale armatei pentru intervenții. Zăpada a fost atât de mare, încât primăvara, după topirea acesteia, au fost găsite autoturisme strivite de șenilele tancurilor. Odată cu acest viscol, au fost întrerupte cursurile elevilor, majoritatea magazinelor au fost închise, aproape întreaga activitate socio-economică fiind blocată.

În toată acea perioadă s-au făcut apeluri către populație pentru a presta muncă patriotică pentru degajarea și deblocarea drumurilor, pentru a se putea relua activitățile cotidiene. Au fost mobilizați în țară și București zeci de mii de voluntari, muncitori, militari, funcționari, sportivi de la marile cluburi Steaua, Dinamo, Rapid, Progresul, tineri, vârstnici, care, cu lopeți și târnăcoape, au lucrat toată luna februarie la crearea de poteci, căi de acces, tranșee în proximitatea instituțiilor, locuințelor etc.

Zăpada era încărcată în camioane și dusă pe terenuri virane sau aruncată în albiile râurilor. S-au aruncat tone de sare pe drumurile înghețate pentru a putea fi practicabile pentru mijloacele de transport. În unele locuri, troienele ajunseseră până la geamurile de la etajul I ale blocurilor.

La sate, locuitorii au săpat tuneluri pe sub troiene pentru a putea ajunge la animalele din grajduri și la anexe. Vecinii sovietici au pus la dispoziția autorităților române mașini speciale de deszăpezire, iar pentru deszăpezirea căilor ferate a fost adus un utilaj de 40 de tone care a fost atașat la două locomotive.

Acest viscol nu a lovit doar România, ci și Italia, Franța, Spania, Portugalia, unde au fost zeci de decese din cauza frigului. Frontul atmosferic a fost atât de puternic încât s-a resimțit până în Africa de Nord și SUA. În acel an, tata avea 27 de ani, mama 25 de ani, iar eu un an.

Acest dezastru al naturii a fost de pomină, fiind amintit și reamintit de către cei ce l-au prins, ca fiind cel mai mare viscol din istoria României.

Petru TĂTARU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI