FOTO, VIDEO. Osemintele a 10 luptători anticomuniști, căzuți în 1949, reînhumate la Alba Iulia. Fostul președinte, Emil Constantinescu, prezent la ceremonie
Osemintele a zece luptători anticomuniști, omorâți în 1949 în confruntări armate cu cadre operative şi trupe ale Securităţii, iar apoi îngropate în trei gropi comune, au fost reînhumate, joi, la Alba Iulia, la ceremonie fiind prezent și fostul președinte Emil Constantinescu.
Cei zece luptători anticomuniști au căzut în timpul unor unor confruntări armate purtate în anul 1949 cu autoritățile statului comunist pe teritoriul localităților Bistra, Mesentea și Cricău din județul Alba. Gropile comune în care au zăcut trupurile victimelor au fost descoperite în perioada anilor 2015-2017, însă investigațiile au început din 2008, fiind derulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, prezent la ceremonia de reînhumare, a declarat, presei, că astăzi trăim un moment în care anticomuniștii sunt onorați de patria lor.
”Este o reparație morală venită târziu, dar venită într-un moment simbolic (n.r. 23 august) și cred că această reparație morală poate să înnobileze un an al Centenarului care de multe ori a fost adus în derizoriu și în loc să devină un an al unirii a devenit al dezbinării. Pentru adevărată reconciliere trebuie să ne întoarcem la cei care au trăit pedagogia suferinței și să urmărim cu evlavie nu numai jertfa lor în timpul regimului comunist, dar și comportarea lor demnă, în ultimii 29 de ani pentru că niciunul dintre cei care au luptat atunci, au fost închiși, au suferit, urmașii celor care au murit în ultimele decenii atât de zbuciumate nu au fost interesați nici să-și ia case, nici să-și ia averi, nici poziții, nici privilegii. Ei au continuat să gândească, să trăiască pentru România, pentru țara lor și pentru demnitatea țării lor”, a spus Emil Constantinescu.
Întrebat, de asemenea, dacă acesta este un moment în care cei zece luptători au fost trecuți în categoria eroilor, Constantinescu a răspuns afirmativ.
La reînhumare au fost prezente și rude ale celor zece partizani, între care și Liana Bogdan a cărui unchi, Ștefan Popa, a fost omorât.
”Astăzi este o zi de sărbătoare pentru că în sfârșit după 69 de ani reușim să-i punem osemintele într-un mormânt și, după o slujbă creștinească, o cruce. Da, am avut emoții, dar de bucurie”, a spus Liana Bogdan.
Luptătorii au fost îngropați lângă Monumentul Rezistenţei Anticomuniste, situat în curtea Catedralei Unităţii Naţionale, ceremonia religioasă fiind oficiată de un sobor de preoți.
Victimele au fost partizani în cadrul unor grupări armate de rezistenţă anticomunistă, de orientări ideologice diverse, care s-au organizat şi manifestat în zona de sud-est a Munţilor Apuseni, cea mai importantă dintre ele fiind Frontul Apărării Naţionale, grupare condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija care îşi avea baza în zona comunei Bistra.
Prima confruntare armată a avut loc în 4 martie 1949 la Groşi, un loc situat la circa zece km spre nord-est faţă de comuna Bistra. Aici au fost ucise cinci persoane: Cigmăian Ioan, Decean Petru, Mitrofan Lucian, Maier Iosif şi Maier Elena. Victimele au fost înhumate într-o groapă comună situată chiar pe locul confruntării, mormântul fiind descoperit şi osemintele recuperate în august 2015.
Următoarea confruntare a avut loc în ziua de 8 martie 1949 la Bogoloaia, un loc situat la opt km spre nord faţă de centrul comunei Cricău, aici fiind ucise trei persoane: Popa Ştefan, Moldovan Nicolae şi Pascu Cornel. Trupurile morţilor au fost îngropate în marginea unui părău, aproape de locul luptei, groapa comună fiind descoperită şi osemintele recuperate în august 2017.
Ultima luptă a partizanilor a avut loc în satul Mesentea la 9 martie 1949, aici fiind ucise două persoane: Gligor Traian şi Mârza Traian. Cadavrele acestora au fost îngropate împreună în grădina unei case din sat, mormântul fiind descoperit şi osemintele recuperate în iunie 2016.
Operaţiunile care au prevăzut deshumarea şi recuperarea osemintelor acestor victime s-au desfăşurat în strânsă conlucrare cu Parchetul Militar, instituţie care a fost sesizată în prealabil de IICCMER în privinţa acestor omoruri şi a locurilor unde victimele au fost înhumate, pentru fiecare caz în parte fiind deschis la vremea respectivă un dosar de cercetare penală.
[nggallery id=6035]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Un bărbat din Alba, o viață închinată făuriri primului muzeu privat din România. Povestea moțului care a pus temeliile ”comorii din Apuseni”, în 1979
FOTO | Un bărbat din Alba, o viață închinată făuriri primului muzeu privat din România. Povestea moțului care a pus temeliile ”comorii din Apuseni”, în 1979 Emilian Achim din Almașu Mare a pus de curând în cununa experienței sale de viață cea de-a 84-a poveste. Moțul harnic este deţinătorul primului muzeu privat din România, ale […]
Secțiune Articole Similare
-
Actualitate3 zile ago
Produsul intern brut trimestrial III al României, în stagnare față de II și scădere față de anul 2023. Cristian Păun: „Miroase de la o poștă a recesiune!”
-
Sport5 zile ago
Metalurgistul Cugir – ACSM Codlea 3-0 la „masa verde”
-
Sport3 zile ago
FOTO | Meciul de fotbal Metalurgistul Cugir – Gloria Bistrița-Năsăud, întrerupt la Cugir de o intervenție a elicopterului SMURD! Liderul a câștigat cu 4-0
-
Actualitate3 zile ago
Ajutorul de încălzire pentru iarna 2024-2025. Acte necesare. Condiții de acordare. Câți bani se dau în funcție de venit
-
Opinii - Comentarii3 zile ago
Postul Crăciunului. Obiceiuri și tradiții respectate de credincioși în Postul Nașterii Domnului
-
Opinii - Comentarii2 zile ago
Noua lege a pensiilor: Tabel cu vârsta de pensionare anticipată. Condiții privind stagiul de cotizare pentru pensia anticipată