Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO, VIDEO| Mina de aur Haneș din comuna Almașu Mare. Imaginile dezastrului din Apuseni

Publicat

în

Azi – mâine sunt aproape două decenii de când au murit minele din zona Zlatna – Almașu Mare. Minerii, care au mai apucat, trăiesc din pensie. Pe lângă ei, și nepoții, cei care nu au luat calea pribegiei, prin lumea largă. Satele se împuținează, natura își recucerește teritoriul. Peste tot, case faine, făcute pe vremea mineritului de aur, pe care acum sunt lacăte. Bătrânii rămași acasă, trec dincolo, unul câte unul.

Falsul entuziasm în care a fost ambalat șocul închiderii minelor din România, din 1997 încoace, cum că minerii care au scormonit toată viața lor prin măruntaiele pământului vor deveni investitori ecologici de suprafață – care cu pensiuni, care cu valorificarea laptelui sau a fructelor de pădure – a fost asasinat repede de evidențe.

Electrica Furnizare Discount

Pensiuni nefinalizate, altele cu lacătul pe ele, pescării secate, case mândre, părăsite. Copii foștilor mineri au pribegit prin lume și și-au făcut rosturi mai bune. Se întorc la Almașu să le mai dea câte o mână de ajutor bătrânilor rămași acasă, la fân, la culesul prunelor pentru țuică, la tăiatul porcului, iarna.

În ziua când am urcat sus la Almașu Mare, la mina Haneș, prea puțini oameni am întâlnit în cale. Mai dese au fost basculantele grele care făceau un dute-vino, pe un drum greu încercat, spre carierele de piatră ce au împânzit munții. Sus, la mina Haneș, în clădirea fostei cantine, a clubului, s-au aciuat oamenii fără adăpost. Au făcut copii, mulți, și-au pus antene parabolice, au și curent electric. S-au adunat toți ca la urs când am trecut pe lângă ei pentru că arar mai urcă o mașină spre gura minei Haneș. De intrarea în mină am dat urmând semnele selenare: apa gălbui-verzuie, lipsa vegetației și teritoriul scurmat în căutarea fierului vechi. Fără prea mari investiții în recuzită, un regizor cu fantezie poate face aici un film de groază, gen ”sfârșitul lumii”.

În clădirile în care odată minerii se schimbau pentru intrarea în șut, în cele pentru birouri, în atelierele și magaziile din jurul intrării în mină – din care, să ne înțelegem, au rămas în picioare doar pereții și cu puțin noroc, acoperișul –  este depozitat fân iar iarna își găsesc animalele culcuș. Deși apa de mină a omorât vegetația în calea sa, nămolul și răcoarea sa atrage constant purceii crescuți la un adăpost încropit puțin mai sus, pe un deal. Invincibili parcă în fața pestei care i-a redus la tăcere pe alți sute de mii de confrați din țară, purceii de la Haneș se scaldă cu haznă în nămolul cu suspensii metalifere, adus de apă din mină.

Niște purcei de aur, mi-am spus, ca simplu spectator. Niște purcei într-adevăr de aur, pentru proprietari, judecând că aceasta ar fi printre singurele lor surse de venit, după moartea mineritului. Poluare cu ape de mină există aici de sute de ani, de când se practică mineritul. De peste 50 de ani tot curs apele scurse din mine, prin satele Almaşu Mare şi Nădăştia. Apa ajunge în Geoagiu şi apoi în Mureş.

*Mic necrolog la gura cavoului Haneș

Cam prin 2003 a murit și baia Haneș, după o scurtă perioadă de comă, de zbateri sindicale, de declarații politice absolut inutile pentru ortaci. În 2006  a fost lansată în dezbatere de mediu închiderea și ecologizarea minelor Valea Babii (Almașul Mare); Haneș Inferior, Almaș, Larga, Iazuri 1 și 2 (Almașul Mare și Zlatna); Haneș superior, Muncăceasca, Stănija, Podul Ionului, Breaza, Valea Dosului, Cheneș (Almașul Mare, Zlatna).

În 2009, SC Conversmin SA Bucureşti a scos la licitaţie lucrările propriuzise de închidere şi ecologizare (conservare) a perimetrului minier Zlatna, cu termen de finalizare 2 ani de la atribuirea lucrării. Lucrarea a fost câştigată de Minvest Deva. Până prin 2013 au tot fost executate lucrări de ecologizare iar în  Haneş şi Larga au fost zidite intrările în mine. Pe halda de steril din apropierea Haneșului cresc, firavi, mesteceni rari, meniți să fixeze dealul ca să nu o ia la vale cu apa de ploaie.

În 2012, prin Hotărâre de Guvern, au fost trecute în proprietatea Primăriei Zlatna galeria subterană transversală de la Haneş, casa maşinii de extracţie din puţul Haneş inferior, linia de cale ferată Haneş-Larga în lungime de 2,8 km şi maşina de extracţie din puţul Haneş inferior.

Primăria Zlatana intenţiona să transforme zona într-un punct de atracţie turistică, unul dintre obiective fiind chiar vizitarea unei galerii miniere. Între timp, cei 2,8 km de linie ferată între Haneş şi Larga au dispărut, gurile de mină au fost zidite iar maşina de extracţie, datând din 1936, a fost descompletată. Cei 89 de stâlpi din fier ai furnicularului ce duce de la minele Albini – Haneș la Zlatna s-au… topit. Acum, foștii mineri sunt cu adevărat ”eco” și pot prospera, așa cum li s-a recomandat ani de-a rândul, de la București, umblând prin pădure după mere pădurețe. Trist!

*Dacă se redeschide Haneșul, sunt primul la gura minei!

Aurel D. este din Almașu Mare. Are 50 de ani. Acum lucrează pentru o firmă din Balomir. Își aduce aminte de anii munciți ”pe baie” de parcă au fost ieri:  ”În Haneș coboram 160 de metri în jos, cu colivia din lemn. În con, în partea cealaltă, era depozitul de exploziv. Acolo ducea altă galerie, dincolo de deal, în Valea Babii. Eu am prins din 1986, până în 1988. La 17 ani am intrat în mină. Am făcut profesionala, m-a prins Revoluția în armată, apoi m-am căsătorit și m-am mutat la București, unde am stat 17 ani. Aici la Haneș e betonată galeria. Au lăsat să se scurgă din mină apa, că acum sunt inundate toate galeriile, e plin de apă jos. Mai sus e conul de surpare, la Meteșani.

Acolo s-a dus pământul în jos, a umplut galeriile. S-au surpat suitoarele, cu care scoteau minereul din abataje și îl puneau în funiculare. (…). Prima masă era la cantină, înainte de intrarea în șut. Apoi mâncam în mină. Am prins și schimb de șase ore, și de opt. Minerii care veneau de la Zlatna intrau pe partea cealaltă. Cu colivia coboram și din 40 în 40 de metri erau orizonturile de lucru. Aveam lămpi de carbid. Eu am făcut profesionala în Zlatna și era obligatoriu atunci să lucrezi după, 5 ani, ori la uzina de preparare din Zlatna, ori în mină.

Mi-a dat negație de la uzină și am venit la mină la Haneș. Prima dată am lucrat cantonier la Dealu Cornului, la funicular. Mă uitam să nu fie blocate rolele, să nu se ciocnească corfele cu minereu. Dacă se dădea alarma opreai repede funicularul. Trebuia să spui exact între care piloni era blocat și veneau revizorii.

Am prins și când au sărit de pe roți, veneau corfele cu viteză în jos. se bufneau una de alta și picau câte 10-15 jos. Cam 120 de vagoneți erau pe tură, de aici din Haneș până în Zlatna. Veneau repede cu buldozerul și recuperau minereul căzut pe jos. Taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, a lucrat 41 de ani aici pe buldozer. Rădea tot minereul căzut, pe dealuri și pe văi. Sterilul îl aruncau pe haldă. Eu am făcut un curs de calificare și am venit pe mină. Pe baie făceai mai mulți bani decât la canton. Am intrat în mină cu un salariu, de început, de 1600 de lei. Erau bani, nu glumă. În baie am lucrat numai pe locomotivă, la 160 de metri în adânc.

Erau locomotive cu acumulatori. Le băgam în stație, le încărcam și umblam cu ele. Vagoneții erau scoși cu colivia la suprafață. Erau două lifturi. Cărau de aici și cu mașinile, și cu furnicularul, ziua și noaptea. Era mult minereu… S-a și murit pe rupte de silicoză. Se pușca în mină cu capse și trotil. Cu picamerul se spărgeau bolovanii rupți de explozie, în mină. Aveau și măști, dar și le dădeau jos, că se sufocau cu ele pe față.

Nu știu cum e iadul celălalt, dar în ăsta am fost… Dar nici cei de la uzina de preparare din Zlatna nu au dus-o mai bine. Când dădeau drumul la gaze pe horn, li se găureau ștrampii femeilor care treceau, prin oraș, pe stradă, de la acidul sulfuric. Îți dădea un gust dulceag în gură fumul ăla. Nu mi-a plăcut acolo. (…) Înainte să închidă, au scos din mină tot ce se putea scoate, din fier – mașini de extracție, șine. Nu mai poți da din Haneș în Larga că-i tot apă și nămol, galiță de-asta. (…)

Tata lui tata, moșu adică, avea autorizație de mergea pe dunga văii și scotea din apă pietrișul, să caute aur. Și acum au început să excaveze unii, pe apa ce vine de la mină. Au găsit, n-au găsit… Ei zic că nici motorina consumată nu și-au scos-o. (…) Și ziceți că se redeschide mina? Trebuie scoasă apa toată, nămolul, trebuie băgate la loc linii, traverse… Dar dacă se redeschide mina, eu sunt primul aici la gura minei! Mecanic pe locomotivă vin, că mecanic pe locomotivă am fost în mină!”

Cumnatul său, Petre N., a lucrat la suprafață, ca fochist la centrala termică. Are 43 de ani. ”Dealurile astea sunt toate găurite, vă dați seama că sunt pline de apă, toate. Le ține piatra. A fost unii de la București, de vreo doi ani. Au zis că numai un kilometru au putut înainta pe galerie. Cu măști, echipați. Sunt 5 kilometri, de toți, până la ieșirea în Larga. Mai demult, bătrânii ziceau că aurul e totuși la suprafață. Cum arau pe dealuri sus, când coborau cu carele cu grâu secerat, împiedecau roțile și acestea frecau pe piatră. Bătrânii ziceau că se vedea aurul după ce fierul de pe roată freca piatra. Se vedea sclipind pe roată” spune Petre.

*Mina Haneș, aur pentru zonă, aur pentru România

În 1929, pe malul stâng al Văii Turnului din comuna Almașu Mare a fost săpată o galerie transversală principală numită Haneș. Proprietarul acestei a fost ing. Ghergheli, de origine maghiar. Părinții acestuia avuseseră alte mine în jur, înainte de 1918. Baia Haneș are o lungime de 1800 de metri  și peste 20 de filoane.  Minereul de aici este format din pirită, marcasită, blendă, galenă, calcopirită, aur nativ, cuarț și calcită. Filonul 11 a fost cel mai productiv, în aur, din istoria minei.

După descoperirea acestuia a fost nevoie de o uzină de preparare – șteampuri – construită în partea de jos a sectorului minier. Transportul minereului și a sterilului se făcea la început manual, afară din mină, de către vagonetar. Ulterior s-au folosit cai de tracțiune. Odată prelucrat, aurul era depozitat în ”cămara de aur”, respectiv în galeria ”Toți sfinții” din vecinătate. La naționalizarea din 1948 s-a confiscat cantitatea de 80 kg de aur, scos într-o singură lună din baia Haneș. Și după venirea comuniștilor la putere a continuat extracția și prelucrarea minereurilor din această mină.

Evacuarea apelor din galerii se făcea cu pompe de mare putere, antiacide. Aerajul din mină se făcea cu ventilatoare puternice însă în 1970 s-a săpat un puț care comunica cu suprafața, pentru evacuarea aerului viciat din mină. Din cauza concentrației mari de siliciu din subteran, între 1960-1970 numeroși mineri s-au îmbolnăvit de silicoză. În 1973 lucrau la mina Haneș și alte două mine mai vechi, din vecinătate –  mina Almaș (fostă Albini) și mina de pe Valea Babii 713 de oameni, din care 13 erau femei.

În 1954 s-a înființat colonia de muncă forțată  de la Breaza. Deținuți de drept comun dar și cei care s-au opus instaurării regimului comunist în România au fost aduși aici să-și ispășească pedeapasa, muncind la minele Haneș și Albini.

În 1958 s-a construit colonia pentru deținuți de la Albini. Deținuții au făcut aici muncă silnică, până în 1962, când au fost retrași. Au rămas să scormonească în măruntaiele pământului, după aur, oamenii din zonă. Tributul plătit: peste 200 de mineri au pierit în urma îmbolnăvirilor cu silicoză.

Concentratul de aur extras de la Haneș era trimis în țară, la Baia Mare. Târnăveni, Năvodari și la Ampelum Zlatna. Toate moarte acum, după ce au fost închise și vândute pe bucăți la fier vechi. Pentru că minereul extras era în cantitate din ce în ce mai mare, s-a optat pentru transportarea acestuia cu funicularul, pe lângă autocamioane, jos, în Zlatna.

Astfel, funicularul a fost întins pe 12 kilometri și a fost susținut de 89 de piloni, pe traseul Albini – Haneș – Zlatna. A fost inaugurat în anul 1959, în cinstea zilei de 23 August, Ziua Națională a României, pe timpul conducerii comuniste, sub președinția lui Nicolae Ceaușescu. Funicularul era deservit de 150 de cantonieri și într-un schimb de 8 ore se transportau câte 300 de vagoneți a 800-1000 kg/vagonet. Uzina de preparare de la Zlatna (inaugurată tot în 1959) și funicularul au funcționat până în 2003, la închiderea minei de la Haneș. (Referințe: Emilian Achim, Fântâna de Aur, Studiu monografic al comunei Almașu Mare).

Publicitate

Ştirea zilei

OFICIAL| 7.116 de cazuri noi de COVID-19 și 145 de decese, în România, în ultimele 24 de ore. 1.116 de oameni internați la ATI

Publicat

în

Vineri, 24 septembrie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România.

Până astăzi, 24 septembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.180.097 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 514 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.093.151 de pacienți au fost declarați vindecați.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.116 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 136 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Electrica Furnizare Discount

Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
Alba 22435 109 1,78
Arad 25565 142 2,29
Argeș 28909 163 1,24
Bacău 28568 171 1,70
Bihor 30881 116 1,43
Bistrița-Năsăud 13932 106 3,15
Botoșani 15832 85 2,26
Brașov 45798 215 1,65
Brăila 14012 40 1,13
Buzău 13509 63 1,09
Caraș-Severin 12634 93 1,91
Călărași 11343 104 2,07
Cluj 62375 347 3,16
Constanța 46645 194 2,48
Covasna 8874 20 0,83
Dâmbovița 23763 86 1,22
Dolj 29786 327 2,69
Galați 29589 114 1,68
Giurgiu 12155 107 2,23
Gorj 9999 42 1,31
Harghita 8766 37 0,82
Hunedoara 24271 101 1,54
Ialomița 11697 84 1,70
Iași 46056 192 1,91
Ilfov 49249 338 4,46
Maramureș 23116 117 3,11
Mehedinți 9289 101 1,93
Mureș 25154 98 1,13
Neamț 20770 94 1,53
Olt 16222 131 2,21
Prahova 38366 137 2,08
Satu Mare 15515 104 3,50
Sălaj 11833 78 2,15
Sibiu 28115 89 1,88
Suceava 27592 203 2,32
Teleorman 15431 120 2,63
Timiș 60177 470 3,98
Tulcea 8918 38 1,04
Vaslui 17771 118 1,97
Vâlcea 17400 55 1,48
Vrancea 11647 35 1,38
Mun. București 198336 991 3,77
Din străinătate** 1454 14  
Cazuri noi nealocate pe județe  

 

6348*

727  
 TOTAL 1.180.097 7.116

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

**În ceea ce privește cazurile din străinătate, acestea sunt cazuri ale unor cetățeni care au venit în România fiind infectați în alte țări. Aceste cazuri au fost cuprinse în totalul cazurilor noi nealocate pe județe.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 634 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

JUDEȚ Probe pozitive la retestare
ALBA 6
ARAD 13
ARGEŞ 6
BACĂU 13
BIHOR 2
BISTRIŢA-NĂSĂUD 2
BOTOŞANI 16
BRĂILA 1
BRAŞOV 22
BUZĂU 7
CĂLĂRAŞI 8
CARAŞ-SEVERIN 13
CLUJ 23
CONSTANŢA 28
COVASNA 2
DÂMBOVIŢA 8
DOLJ 22
GALAŢI 20
GIURGIU 6
GORJ 7
HARGHITA 6
HUNEDOARA 9
IALOMIŢA 7
IAŞI 30
ILFOV 27
MARAMUREŞ 7
MEHEDINŢI 5
MUNICIPIUL BUCUREŞTI 115
MUREŞ 8
NEAMŢ 16
OLT 20
PRAHOVA 14
SĂLAJ 8
SATU MARE 15
SIBIU 1
SUCEAVA 37
TELEORMAN 11
TIMIŞ 39
TULCEA 1
VÂLCEA 7
VASLUI 20
VRANCEA 6
Total    634

Până astăzi, 36.109 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 23.09.2021 (10:00) – 24.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 145 de decese (78 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 145 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 8 la categoria de vârstă 40-49 ani, 14 la categoria de vârstă 50-59 ani, 35 la categoria de vârstă 60-69 ani, 41 la categoria de vârstă 70-79 ani și 46 la categoria de vârstă peste 80 ani.

133 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 6 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.476. Dintre acestea, 1.116 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 255 sunt minori, 239 fiind internați în secții și 16 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.484.993 de teste RT-PCR și 3.019.261 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 21.211 teste RT-PCR (9.432 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.779 la cerere) și 35.449 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 43.720 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.521 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 60.072 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 225 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.195 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 621 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 23 septembrie, 1.125 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 258.001 lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.744 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.946 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franța, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 21 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia, 3 în Croația și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Finlanda, Polonia și Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 194 de cetățeni români aflați în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia și unul în Bulgaria, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.
Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul SARS – CoV – 2 la nivel european și global:

În intervalul 16 septembrie 2021 – 23 septembrie 2021, au fost raportate 37.863.314 de cazuri în UE / SEE. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Franţa, Italia, Spania și Germania.

Începând din 15 decembrie, CEPCB a întrerupt publicarea datelor privind numărul cazurilor confirmate și numărul cetățenilor decedați, atât în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra, cât și la nivel global. Aceste raportări sunt actualizate săptămânal.

Citește mai mult

Ştirea zilei

20 de persoane sancționate pentru nerespectarea normelor și măsurilor de protecție și combatere COVID-19. IPJ Alba continuă acțiunile de verificare

Publicat

în

20 de persoane sancționate pentru nerespectarea normelor și măsurilor de protecție și combatere COVID-19. IPJ Alba continuă acțiunile de verificare

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr. 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În ultimele 48 de ore, au fost verificate 1.191 de persoane aflate în carantină, 653 aflate în izolare și au fost organizate 22 acțiuni punctuale în cadrul cărora au fost verificate 585 persoane. Alte 39 de persoane au fost verificate, în cadrul altor activități în contextul pandemiei.

Au fost controlate 44 societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 105 terase, restaurante, fastfood-uri și 98 de mijloace de transport, din care 24 mijloace de transport în comun.

Electrica Furnizare Discount

Echipele de control au depistat și sancționat 20 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală.

De exemplu, cu ocazia unei acțiuni cu efective suplimentare, organizată la Blaj, au fost legitimate 63 de persoane, au fost verificate 42 de autovehicule și au fost aplicate 24 de sancțiuni contravenționale, din care 7 pentru nerespectarea regulilor de protecție sanitară.

Polițiștii din Jidvei au depistat un bărbat, de 41 de ani, din localitatea Veseuș, care nu au respectat măsura carantinării și a părăsit locația unde ar fi trebuit să se afle pentru următoarele două săptămâni, ca urmare a faptului că s-a întors din străinătate.

Bărbatul a fost sancționat contravențional, cu amendă în valoare de 1.000 de lei, conform prevederilor art. 65 din Legea 55/2020.

Acțiunile de control vor continua.

Fotografie cu caracter ilustrativ din arhiva ZiarulUnirea.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

Angajări IPJ Alba 2021: 19 posturi scoase la CONCURS, prin încadrare directă. CALENDARUL probelor

Publicat

în

Inspectoratul de Poliție Județean Alba scoate la concurs 19 posturi de ofițeri și agenți de poliție, prin încadrare directă, din care 14 posturi de ofițeri de poliție și 5 posturi de agenți de poliție.

Înscrierile se fac on-line, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie a.c., inclusiv în zilele nelucrătoare. Dosarul de înscriere trebuie să fie complet până la această dată, ulterior nemaiputând fi depuse documente.

Posturile scoase sunt în specialitățile cazier judiciar, statistică și evidențe operative, comunicații și informatică, ordine publică, pregătire profesională, investigații criminale, investigarea criminalității economice, implementare proiecte, psihologie, criminalistică și secretariat.

Electrica Furnizare Discount

CITEȘTE ȘI: Angajări Poliția de Frontieră 2021 din sursă externă: CALENDARUL înscrierilor și câte locuri sunt disponibile

Informații complete cu privire la posturile existente, programul înscrierilor, condițiile de participare, documentele necesare și modalitățile de desfășurare a concursurilor se regăsesc, începând de azi, 24 septembrie, pe site-ul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, secțiunea Carieră – Posturi scoase la concurs https://ab.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs.

Înscrierile se fac exclusiv online, până la data de 5 octombrie 2021, inclusiv în zilele nelucrătoare. Dosarul de înscriere trebuie să fie complet până la această dată, ulterior nemaiputând fi depuse documente.

În perioada 21 – 29 octombrie 2021, se va desfășura proba eliminatorie de evaluare a performanței fizice, respectiv proba practică, în funcție de posturile pe care candidează, dacă este prevăzută o astfel de probă.

La data de 6 noiembrie 2021, se va desfășura proba scrisă, de tip test grilă.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare