FOTO VIDEO| Impactul Unirii Principatelor din 1859 asupra Transilvaniei. „24 ianuarie 1859 înseamnă o piatră fundamentală la această construcție a statului național român”

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 – impactul asupra Transilvaniei

Procesul pentru Unirea Principatelor a fost un proces care a început în anul 1848 și a stat la baza puternicii apropieri culturale și economie dintre cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

„24 ianuarie 1859 înseamnă, prin Unirea Moldovei cu Țara Romească sau prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza înseamnă o piatră de temelie, o piatră fundamentală la această construcție a statului național român.

Ce s-a întâmplat atunci, în 24 ianuarie când Cuza a fost ales și la București după ce fusese ales și la Iași, a însemnat în egală măsură fructificarea unui context, unui climat politic european favorabil. Lucrurile nu pot fi desprinse de tot ceea ce s-a realizat prin Tratatul de la Paris din 1856 și convenția de la Paris din 1858.

În perioada această, principatele române au stat cumva la discreția unor mari puteri. Vorbim de imperiul țarist, de Turcia, mereu războaiele acestea dintre turci și ruși au influențat și situația din spațiul românesc, dar aveau și austriecii interes în zone, plus marile puteri occidentale, Franța, Anglia, mereu în jocurile acestea politice europene au fost prinși și românii.

În acea vreme, Ardealul, Transilvania , făcea parte din Imperiul Austriac, era o perioadă așa numită a liberalismului în Imperiul Austriac, nu se crease încă dualismul, Transilvania nu făcea parte din Ungaria la vremea respectivă, cenzura asupra ceea ce românii ardeleni puteau spune, venea din zona austriacă, nu dinspre cea maghiară.

Ardelenii au reacționat și ei destul de viu, de intens la ce s-a realizat dincolo de munți, presa ardeleană de limbă română era destul de subțire aș spune, chiar dacă era totuși jumătatea secolului al XIX-lea erau doar vreo trei cotidiane mari, mari în sensul că aveau undeva la vreo 500 de abonați, deci iată că nu era o cifra mare, departe de a o putea cataloga așa, dar cum spunea George Baris, fiecare ziar al său, pe lângă abonatul respectiv mai era citit de cel puțin 10 alți oameni, deci trebuie să multiplicăm aceste cifre și până la urmă ajungem la un impact considerabil și în Ardeal în legătură cu evenimentele de dincolo de munți.

„Dumnezeule ce popor este poporul român” scria Foaie pentru minte, inimă și literatură, care apărea la Brașov. Tot în seara de 24 informația deja ajunsese la Brașov și se spune că orașul a fost luminat și românii au ieșit să sărbătorească și la fel impactul acesta a fost comparabil și în alte orașe transilvănene.

Să mai menționez și faptul că Alexandru Ioan Cuza a fost preocupat după ce va conduce destinul Principatelor Unite ale României, a fost preocupat și de situația Transilvaniei, deci putem concluziona că Unirea de la 1859 a prefigurat marile realizări, șirul a celor trei uniri e la 1918, Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei”, a explicat istoricul Tudor Roșu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News