FOTO / VIDEO: Două busturi din bronz, dezvelite de oficialități, pe esplanada Monumentului Unirii din Alba Iulia

Ceremonia de dezvelire a două busturi din bronz, ale lui Thomas Woodrow Wilson și Emmanuel de Martonne, a avut loc vineri, pe esplanada Monumentului Unirii din Alba Iulia.

La ceremonie au fost prezenți edilul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, viceprimarii Gabriel Pleșa și Paul Voicu, deputatul Florin Roman, Dan Popescu administrator public al județului și Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

La eveniment a participat un public numeros, turiști străini, care au admirat cele două busturi și au ascultat cu mult interes cuvintele pline de elogii la adresa celor două personalități.

Busturile au fost realizate de artistul albaiulian Ștefan Bințințan.

România aniversează anul acesta un secol de existență. 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Un act istoric care nu ar fi fost posibil, dacă, la sfârșitul Primului Război Mondial, marile puteri câștigătoare nu ar fi convenit asupra principiului autodeterminării naționale. România datorează această șansă istorică președintelui american Thomas Woodrow Wilson (1856- 1924).

Citește și: PROGRAMUL DE 1 DECEMBRIE 2018

Thomas Woodrow Wilson (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924) a fost cel de-al douăzeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe politice.

În calitatea sa de reformator democrat, a fost ales guvernator al statului New Jersey în 1910 și președinte al Statelor Unite în 1912. În primul său mandat prezidențial (1913 – 1917) a contribuit esențial la crearea unui sistem de legi privind sistemul federal de rezerve (în engleză, Federal Reserve System).

Emmanuel de Martonne, este francezul căruia România îi datorează granițele de după Primul Război Mondial şi ale cărui lucrari dau și azi dureri de cap extremiștilor unguri.

Emmanuel de Martonne, geograful francez, care a trăit între anii 1873-1955, este cunoscut pentru meritul avut în trasarea granițelor României după Primul Război Mondial. Astfel, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, a lucrat în comisia care a tratat problema românească. În timpul lucrării în comisii a insistat să se țină cont “nu numai de regrupările etnice, ci, în egală măsură, de un punct de vedere mai material, de infrastructura teritoriului”.

Devine operațional “principiul viabilității” și, astfel, localități cu populație maghiară semnificativă revin, totuși, României: orașele Arad, Oradea, Satu-Mare. În plan personal, de Martonne a fost prieten cu Grigore Antipa, care l-a inițiat în Geonomie, o disciplină la confluența dintre geografie și științele naturale. Memoria acestui savant francez care a iubit România este întreținută astăzi de două străzi, în Timișoara și Cluj, ce-i poartă numele.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI