FOTO-VIDEO: Colanul de aur al Ordinului Ferdinand I – expus la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

Luna octombrie aduce în faţa albaiulienilor, prin „exponatul lunii” la Muzeul Naţional al Unirii, Colanul de aur al Ordinului Ferdinand I, cea mai importantă distincţie interbelică, instituită în anul 1929, care se putea acorda în exclusivitate cetăţenilor români care au avut o contribuţie deosebită la realizarea Unirii din 1918. Deşi în ordin se puteau oferi 8 colane, potrivit reprezentanţilor muzeului albaiulian, au fost oferite doar patru, iar două dintre acestea se află în colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, unul la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti şi cel de-al patrulea este licitat în această perioadă la Art Mark, fiind evaluat între 25.000 de euro şi 45.000 de euro.

Colanul este format din 12 stele, 6 de smalţ albastru, 6 de smalţ verde, crucea ordinului de smalţ verde şi o coroană de aur. Potrivit muzeografului Ioana Rustoiu, acesta se purta doar la ocazii speciale iar ca şi ierarhie între ordine era al treilea, după Steaua României instituită de pe vremea lui Cuza şi Ordinul lui Carol I. Cel care avea colanul Carol I nu avea voie să-l poarte şi pe cel Ferdinand, pentru că cel al lui Carol I era o distincţie mai dinamică.

Printre cei care au primit colanul Ferdinand I pentru merite deosebite a fost Regina Maria,  Alexandru Vaida Voievod – unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania şi Alexandru Averescu – comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial.

„Este o piesă deosebită şi ca realizare spunem noi şi ca raritate, iar din arhivele muzeului  bănuim că a ajuns aici în 1940, momentul în care exista aici ţinutul Mureş şi Rezidenţa Regală(…) Documentele Marii Uniri au ajuns la Alba Iulia iar aceste colane au fost expuse la un moment dat în Catedrala Încoronării.

S-a cerut atunci ca ele să fie expuse într-o vitrină specială desenată şi construită din lemn de stejar şi paltin. Nu ştim ce s-a întâmplat cu acest mobilier, există şi în arhivele din Alba Iulia, l-a găsit în dosarele ţinutului Mureş. Aici s-au păstrat, spunea că era şi dorinţa regelui să fie aduse la Alba Iulia şi să se păstreze toate decoraţiile sau tot ce a însemnat ordinul lui Ferdinand înr-un dulap special”, a declarat Ioana Rustoiu.

În ordinul lui Ferdinand existau şase grade, de Cavaler, Ofiţer, Comandor, Marele ofiţer, Marea Cruce şi Colanul – cea mai înaltă distincţie. Conform regulamentului din 1932, numărul celor care puteau primi o asemenea distincţie era limitat la 100 de cavaleri, 75 ofiţeri, 60 comandori, 40 mari ofiţeri, 15 mari cruci şi 8 colane număr neatins de Carol al II-lea.

În 1937, Carol al-II-lea desfinţează Ordinul, apreciind că toţi cei care au ar fi avut dreptul să-l primească au fost deja decoraţi.

Însemnul ordinului se prezintă astfel: crucea de aur smălţuită în verde cu capetele braţelor despicate, în formă de doi F adosaţi şi având deasupra coroana regală de aur, cu smalţul vizibil. Panglica este de culoare albastră, având la mijloc o dungă galbenă, străbătută de un fir roşu. La cavaleri, marginile crucii şi coroana sunt de argint, iar celelalte grade de aur.  Lanţul colanului este format din inele late de aur  – 6 de smalţ verde şi 6 de smalţ albastru. De lanţ atârnă crucea ordinului, de smalţ verde. Gradul colan are şi cordonul şi placa de mare cruce.

Placa de mare cruce are forma unei stele rombice, cu raze de aur, pe care este aplicată crucea ordinului. Cordonul este de culoarea panglicii ordinului.

Decoraţiile au fost realizate la Bucureşti în atelierul lui Joseph Resch.

[nggallery id=410]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI