Foto/Video| Bunicii-vloggeri dintr-un cătun din Apuseni povestesc pe internet viața de la munte și explică cum era demult în sat

Bunicii-vloggeri de la Tecșești, cătunul din Apuseni unde mai trăiesc doar 20 de oameni • Cornelia, Zina, Lae și Partenie povestesc pe Tecșești Vlogs viața de la munte și explică cum era demult în sat

Două femei și doi bărbați, cu vârste de peste 60 de ani, din cătunul Tecșești, comuna Întregalde, s-au transformat, peste noapte, în vloggeri și influenceri (formatori de opinie). Cornelia, Zina, Lae și Partenie își povestesc viața grea de la munte și își arată talentele cu care au fost înzestrați. Vorbesc despre viața de zi cu zi, iar cu ajutorul celor din proiect fac tutoriale care sunt postate pe YouTube.

Tecșești este un cătun din Munții Apuseni, comuna Întregalde. La ultimul recensământ din 2011, în sat mai locuiau 37 de persoane, în 2019 au mai rămas în jur de 20. În anul 2015, satul a fost declarat Muzeu Viu, după ce voluntarii de la ”La Origini” au început să construiască aici locuințe unde se poate experimenta traiul din diverse perioade istorice, iar în paralel restaurează case vechi și părăsite.

În satul în care timpul pare că a rămas la mijlocul clepsidrei, vloggerii au ce înseamnă conținut pentru YouTube și Instagram. În doar câteva luni video-urile postate pe canalul Tecșești Vlogs au ajuns să aibă aproape 1.000.000 de vizualizări.

Bine ați venit la Tecșești Vlogs!

Provenite din timpuri în care lucrurile mărunte dar făcute din dragoste înseamnau mult pentru om, Cornelia își aduce aminte într-un video că cele mai frumoase cadouri primite erau mărțișoarele puse în piept de flăcăii satului, cu ocazia zilei de 1 Martie.

Mai mult, cel mai frumos cadou făcut către soțul ei este primul lor copil. Cornelia este preoteasa satului și a moșit toți copiii născuți în Tecșești, în vremurile bune ale acestei mici comunități aflate pe cale de dispariție. Dacă Cornelia este axată mai mult pe viața personală în contentul pe care îl face în videouri, Zina este pasionată mai mult de tutoriale.

Nimeni nu o întrece pe Zina din Tecșești când vine vorba de plăcinte. Într-unul dintre filmulețele postate, cele două vloggerițe explică, împreună cu Livia, o altă reprezentantă a satului, cum se face cozonacul. ”Bine ați venit la Tecșești Vlogs. Hai să vă arăt cum se pregătește lumea pentru clacă”, spune Zina, într-unul din filmulețele în care explică ce înseamnă o clacă, respectiv acea adunare a oamenilor din sat care realizează împreună muncile mari și grele dintr-o gospodărie, cum ar fi cositul, adunatul fânului, construcția unei case sau altele asemănătoare.

Partenie descrie pentru cei care urmăresc vlogul veritabilul muzeu de unelte vechi pe care le ține în podul casei. Partenie a lucrat și a călătorit prin toată țara, însă până la urmă s-a întors tot în Tecșești, în casa construită de tatăl său. ”Câteodată seceram și noaptea cu lămpașul. Cumpăram petrol, băgam în lămpaș și mergeam la secerat. Cu lămpașul mergeam până la Teiuș ca să cumpărăm ce ne trebuia în gospodărie”, spune Partenie.

Lae este, și el, un mare povestitor. Locuiește lângă vârful Buzduga, un munte de piatră de la Tecșești. ”Pe timpuri se spunea că aici stă un fugar cu pușca la el, pe care îl chema cu Buzduga. S-a întâlnit cu un cioban pe care l-a obligat să îi dea două ori ca să aibă ce mânca. Apoi a băut, s-a îmbătat și s-a culcat lângă foc. Ciobanul, de mâinie că l-a făcut să taie oile, l-a omorât. Și de atunci a rămas numele muntelui Buzduga”, povestește Lae una dintre legendele locurilor. Ascultându-i pe cei patru oameni ai muntelui, se poate spune că viața în Tecșești continuă să fie ca și acum odinioară, simplă și liniștită.

Proiectul Muzeului Viu continuă și în 2019

Proiectul a început în anul 2014 şi are ca scop revitalizarea zonei prin amenajarea unui Muzeu Viu, ce va cuprinde ansambluri de locuit specifice fiecărei perioade istorice principale.

Este vorba despre un concept nou în România, însemnând un muzeu unde turiştii nu doar vizitează, ci pot şi locui o perioadă, pentru a simţi pe viu traiul simplu de zi cu zi de la sat. În cadrul acestui proiect, între anii 2014-2017 s-au reprodus colibe din perioada neolitică, construite cu tehnici specifice epocii, folosind doar pământ, paie, apă şi balegă de cal, pe o structură din lemn, fără îmbinări, doar cu legături din sfoară. În anul 2018 s-a restaurat o casă, datând de la începutul secolului XX.

De-a lungul anilor, Casa Petric a fost, pe rând, școală, primărie, apoi locuinţă, până acum 25 de ani, iar în momentul începerii proiectului de restaurare, casa se afla într-un stadiu avansat de degradare. În 2019, între 14 – 28 iulie, se restaurează Casa Simon, la fel de veche, care va fi inclusă în sectorul modern al muzeului și deschisă pentru vizitare, apoi inclusă în circuitul turistic.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI