FOTO: Un fermier din Apuseni a dezvoltat și are succes cu una dintre puţinele ferme de măgăriţe din România. „Laptele lor este aproape un medicament“

Aurel Stan, un fermier din Munţii Apuseni, de profesie inginer zootehnist, a reuşit să dezvolte şi să aibe succes cu una dintre puţinele ferme de măgăriţe din România. Bărbatul a demarat această mică afacere în urmă cu 3 ani, cu şapte măgăriţe.

În timp, ferma s-a dezvoltat şi a ajuns la 50 de capete, care, pe lângă venitul important pe care îl aduc familiei, constituie o veritabilă atracţie pentru vizitatori. Totul se întâmplă în satul Certege, ce aparţine administrativ de oraşul Cîmpeni, la peste 800 de metri altitudine.

”Primele măgăriţe le-am salvat de la moarte”, povesteşte Aurel Stan despre cum a început afacerea. ”Un cioban de la Turda vroia să le ucidă pentru că au zgâriat o maşină scumpă şi avea de dat mulţi bani. Le-am luat eu şi le-am adus aici, pe munte şi aşa a început totul. Mă gândisem anterior la o mică fermă, cunoscând calităţile deosebite ale laptelui de măgăriţă”, spune fermierul din Apuseni. La început, laptele a fost consumat în familie, dar, văzând că există cerinţă pe piaţă au început să îl vândă.

Vânzările au pornit de la cunoscuţi, clienţi din localităţile apropiate şi prin pieţe şi târguri, dar după trei ani au devenit cunoscuţi, sub marca ”equualact”, în toată ţara. Un litru de lapte de măgăriţă costă 100 de lei şi poate fi comandant şi pe internet. Ferme aproximativ similare mai există, în România, doar în judeţele Bihor, Cluj şi Vâlcea. ”Preţul de cost ajunge la circa 70 de lei pentru un litru. Măgăriţele dau o cantitate mică de lapte şi este nevoie de un program de montă şi fătări pentru a se asigura lapte pe toată perioada anului. Este un medicament pentru că, de exemplu, vitamina C este prezentă de peste 60 de ori mai mult decât în laptele de vacă. Fiind aproape un medicament trebuie produs ca în farmacie”, afirmă Aurel Stan.

Foarte importantă pentru calitatea laptelui este şi furajarea animalelor. ”Există circa 400 de specii de plante care îmbogăţesc pajiştile şi înobilează până la urmă şi laptele. Pe timp de iarnă completăm hrana cu morcov, sfeclă furajeră, fân de bună calitate, paie. De asemenea, ele sunt destul de pretentioase şi la apă, nu beau dacă nu e curată. Noi avem apă de la un izvor care curge continuu”, completează Aurel Stan. Vânzările cresc în perioada toameni, iernii şi a primăverii, când copiii se îmbolnăvesc mai des. Laptele de măgăriţă poate fi folosit cu succes la ameliorarea tusei convulsive, a astmului bronşic şi a altor afecţiuni ale aparatului respirator, dar şi digestive. Se consumă nefiert, pentru că, prin fierbere, se distrug multe dintre calităţile curative ale acestuia.

Ferma s-a dezvoltat de la sine, exclusiv prin eforturile financiare proprii. În România nu se acordă subvenţii sau fonduri de la Uniunea Europeană pentru fermele de măgăriţe. În 2018 a fost ridicată o construcţie unde să poată fi ţinute în siguranţă animalele. ”Am construit grajdul după o concepţie proprie pentru că nu am găsit nimic în literatura de specialitate care să ne ajute. Chiar dacă se vorbeşte că măgarii sunt un animale încăpăţânate nu este deloc aşa. Sunt animale foarte docile, foarte cuminţi şi ataşate de om. În prezent, mai sunt în România câteva mii de măgari, majoritatea la stâni unde sunt folosiţi pentru transport”, mai spune fermierul din Apuseni. Afacerea va fi preluată de Andrei, fiul fermierului, care este student la medicină – veterinară.

Fermierul din Apuseni a înfiinţat şi o asociaţie dedicată crescătorilor de măgăriţe din Transilvania. Unul dintre principalele scopuri ale asociaţiei este şi demararea unui proiect privind subvenţionarea acestei categorii de animale. „Vrem să mergem la Ministerul Agriculturii şi să prezentăm un proiect de subvenţionare pentru aceste animale. Atât măgarul, cât şi bivolul, sunt specii pe cale de dispariţie în România. Dorim să milităm pentru conservarea acestor specii. La nivel naţional cred că există aproximativ 2.000 de măgări, dintre care circa un sfert sunt masculi”, consideră Aurel Stan. (Sursa: adevarul.ro)

Sursa foto: Facebook/ Equualact

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI