FOTO| „Trenul speranței”: Voluntari din Blaj și Aiud au ajutat zilnic refugiații ucraineni care tranzitat orașele

FOTO| „Trenul speranței”: Voluntari din Blaj și Aiud au ajutat zilnic refugiații ucraineni care tranzitat orașele

De peste o lună, câteva femei inimoase din Blaj, dar și un grup de părinți din Aiud, au reușit să ajute călătoria cu trenul spre Occident a câtorva mii de refugiați ucraineni. Aceștia au oferit sandwich-uri, apă, dulciuri, produse de igienă, pahare, farfurii și chiar medicamente și articole de îmbrăcăminte și încălțăminte.

Membre ale Asociaţiei Clubul Sportiv Running&Cycling Blaj, acestea s-au mobilizat şi, cu sprjinul Protopopiatului Ortodox Blaj, Asociaţiei Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Serviciului Maltez filiala Blaj, Gimn Star Blaj, al unor magazine alimentare, precum şi al unor persoane fizice – de la colegi de serviciu până la oameni care le-au contactat pe reţelele de socializare, au reuşit să le ofere câte un pacheţel refugiaţilor aflaţi în trenul care îi ducea de la Bucureşti la Viena.

„De fiecare dată alt grup, alte chipuri care ne privesc prin geamurile compartimentelor. Unii ne salută sfios, printr-o simplă aplecare a capului, alţii ne zâmbesc sau ne mulţumesc”, au transmis, pe pagina lor de Facebook, voluntarele din Blaj.

Aşa s-a întâmplat şi marţi seara, când patru dintre blăjence au mers, din nou, pe peronul gării, unde, timp de un minut, cât a staţionat trenul, au ajutat alţi 60 de refugiaţi, lăsând în capătul vagonului cutiile cu alimente şi produse de igienă. Obosiţi şi epuizaţi, unii erau nedumeriţi şi surprinşi că cineva îi ajută astfel, neuitînd însă să spună, din toată inima, „Spasiba” (mulţumesc – n.r.).

De fiecare dată ştiu câţi refugiaţi sunt în tren şi dacă au nevoie de ceva special, în afară de alimente, primind informaţiile de la o altă persoană implicată, la Braşov, în ajutorarea ucrainenilor. De altfel, aceasta, originară din judeţul Alba, le-a contactat, ştiind că Running&Cycling Blaj a avut numeroase campanii umanitare de-a lungul timpului.

„Una dintre colegele noastre, Adriana, a fost contactată de o doamnă, Angela Moldovan, care are rădăcinile în Feisa (sat din Alba – n.r.) şi care locuieşte şi lucrează la Braşov şi care ne-a rugat să ne implicăm. Treceau cam 400 de persoane atunci şi nu aveau niciun punct de aprovizionare de la Braşov până la ieşirea din ţară. Noi obţinem informaţiile de la această doamnă de la Braşov, care este foarte implicată. Dânsa ne comunică numărul de călători, de refugiaţi, tot de la dânsa aflăm câţi copii sunt, care sunt cerinţele speciale, dacă sunt bolnavi, dacă au nevoie de medicamente”, a declarat, pentru AGERPRES, profesoara Delia Iorga.

Camelia Rotar, şi ea cadru didactic şi directoare a Şcolii din Valea Lungă, a relatat un caz emoţionant, al unei familii cu 12 copii, unul dintre aceştia, de doar câteva luni, neavând încălţăminte.

„Unul dintre voluntarii de la Braşov a urcat în tren, unde a rămas până la prima oprire, la Sighişoara, şi a observat că era o familie cu 12 copii, iar unul dintre aceştia, de doar 8 luni, era doar cu şosetuţe în picioare. Ne-a contactat şi până când a sosit trenul la Blaj am reuşit să facem rost de papuci pentru cel mic”, a povestit Camelia Rotar.

Potrivit acesteia, ei nu au îndrăznit să ceară, mai sunt şi dificultăţile legate de limbă şi nici nu ştiau că ar putea fi ajutaţi pe parcurs.

Uneori şi un simplu încărcător de telefon e vital pentru cei care şi-au părăsit ţara din cauza războiului.

Imediat după ce au postat, la mijlocul lunii martie, imagini de pe peronul gării din Blaj în aşteptarea trenului în care se aflau refugiaţi, au fost contactate de către preotul paroh al bisericii din apropiere, unde erau strânse produse colectate pentru ucraineni, şi care le-a spus să ia ceea ce cred că au nevoie.

„De la bun început, Protopopiatul Ortodox Blaj, prin părintele paroh Ionică Rusan, de la Biserica ‘Sfânta Maria’, ne-a sărit în ajutor. În prima sâmbătă, preotul a văzut pe Facebook ceea ce facem şi ne-a chemat şi ne-a spus să luăm ceea ce credem că avem nevoie din produsele strânse prin colecta bisericilor ortodoxe din zonă. Şi acum mai avem câteva produse de igienă şi conserve. Am primit şi dulciuri, dar acestea s-au terminat între timp. Ulterior, doamna Angela Moldovan a luat legătura cu directorul Asociaţiei Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, părintele Nicolae Anuşcă, şi de vreo două săptămâni ne ajută şi ei. De exemplu, o zi pe săptămână ei fac sandwich-urile. Ne dau apă, suc şi produse de igienă. Am mai primit sprijin şi de la trei magazine alimentare. Ei ne dau pâinea pentru sandwich-uri”, a precizat Delia Iorga.

Un alt ajutor l-au primit de la Biserica Ortodoxă din Mănărade (localitate componentă Blajului – n.r.), unde cea care a pregătit şi oferit sandwich-urile într-o seară pentru refugiaţi a fost preoteasa. Într-o altă seară, au venit preotul şi preoteasa de la Bucerdea Grânoasă, cu fructe şi cornuri. Altădată, o familie din Lunca a oferit multe dulciuri.

Delia Iorga a ţinut să mulţumească şi proprietarei spaţiului în care sunt adunate produsele, Lucia Cristina Florea, care le găzduieşte de o lună şi care le-a dat şi donaţii în bani. „E aproape de gară, ne adunăm aici, punem în cutii ceea ce este nevoie”, a spus Delia Iorga.

Profesoara a adăugat că inclusiv părinţii elevilor săi, din Bucerdea Grânoasă, au fost receptivi. „Am scris pe grupul clasei că am nevoie de ajutor, era nevoie să sprijinim în acea seară cam 200 de oameni şi fie au făcut sandwich-uri, fie au dat bani. O fetiţă din clasa mea s-a sfătuit cu mama sa acasă şi i-a spus acesteia că vrea să renunţe la 50 de lei din puşculiţa ei ca să îmi dea mie banii să fac sandwich-urile, dar că nu vrea să ştie lumea acest lucru. M-a ajutat şi o colegă de cancelarie, care a făcut de două ori sandwich-urile, femeia de serviciu, la fel”, a povestit profesoara.

Şi Camelia Rotar a menţionat că şi ea a fost ajutată de colegii săi de la şcoala din Valea Lungă. „Împreună cu colega de engleză, cu femeia de serviciu, ne-am mobilizat şi, în condiţii de maximă igienă, cu mănuşi, cu mască, am făcut sandwich-urile atât de necesare refugiaţilor pe drum”, a povestit ea.

O altă voluntară, care lucrează la spitalul din Blaj, Eugenia Pop, a precizat că a primit donaţii pentru a cumpăra cele necesare de la colegii săi – asistente, medici.

Ioana Aruşti este o altă membră a asociaţiei implicată în ajutorarea refugiaţilor. Ea a fost, de exemplu, responsabilă marţi seara cu prepararea a 60 de sandwich-uri. „Cel mai mult am făcut 150”, a spus ea.

Până acum, doar voluntarele din Blaj, fără a pune la socoteală persoanele ajutate de mămicile din Aiud, au ajutat peste 2.200 de refugiaţi. Ţinând cont de numărul mare de persoane ajutate, şi resursele financiare ale acestora au început să se diminueze.

„Am avut donaţii în bani, de la colegi, 3.600 de lei, din care 3.000 i-am cheltuit. Mai avem vreo 600 de lei şi chiar ne consultăm şi ne planificăm cum să facem să trecem de Săptămâna Mare şi de cea Luminată”, a spus Delia Iorga.

Fetele au postat la început mai des pe pagina de Facebook a asociaţiei informaţii şi fotografii cu ceea ce fac, tocmai pentru a arăta unde merge exact ajutorul dat de oameni, dar au primit şi comentarii nepotrivite, cum că „binele se face în linişte, restul e doar teatru”.

„Dar altfel noi nu puteam singure să rezistăm atât, să strângem cele necesare. Cei care ne-au ajutat au aflat de multe ori de pe Facebook. Acum facem doar câte o postare pe săptămână”, a explicat Delia Iorga.

În ceea ce priveşte grupul de părinţi din Aiud, aceştia s-au mobilizat tot prin intermediul reţelor de socializare. „Am făcut o solicitare şi, apoi, doamna Tătar Adriana a strâns în jurul dânsei un grup de voluntari, care s-au descurcat foarte bine şi au găsit resurse prin Aiud, pe la patiserii, brutării etc. Într-o seară aceştia au venit în sprijinul a circa 20 de bebeluşi ucraineni care se aflau în tren”, a spus Delia Iorga.

Chiar dacă în ultima perioadă numărul ucrainenilor care tranzitează zona cu trenul a mai scăzut, voluntarii aiudeni şi blăjeni sunt decişi să îi ajute pe cei care încă mai vin, obligaţi să se refugieze din cauza războiului.

Asociaţia din care fac parte blăjencele desfăşoară la nivelul localităţii numeroase activităţi, în general sportive, dar care au, de cele mai multe ori, scop caritabil, cum ar fi „Crosul Speranţei”. De asemenea, derulează campania „Dăruieşte speranţă”, mergând de două pe an, de Crăciun şi de Paşti, în Munţii Trascău, în comuna Rîmeţ, unde au „adoptat” persoane vârstnice şi singure, ajutându-le atât cu alimente, dar şi în gospodărie la diferite munci.

Sursa: agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI