FOTO| Sebeșul la ceas aniversar: 778 de ani de atestare documentară a orașului
Municipiul Sebeș împlinește miercuri 22 februarie 2023, 778 de ani de la atestarea documentară. Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un document oficial în anul 1245, cu numele Malembach, la scurt timp după invazia tătarilor din 1241.
Astăzi se împlinesc 778 de ani de la prima atestare a Sebeșului, localitatea fiind menționată într-un document papal datând din anul 1245, cu numele Malembach, la câțiva ani după invazia mongolă din 1241. Cu toate că atestarea datează de la jumătatea secolului al XIII-lea, așezarea exista din veacul anterior, tradiția orală locală indicând anul 1150, ca dată a fondării sale.
La fel ca și alte așezări fondate în secolul al XII-lea de coloniști sași, aduși în zonă de către regii maghiari pentru a apăra granița de sud a Transilvaniei, dar și pentru a contribui la dezvoltarea generală a regatului, Sebeșul a avut o evoluție spectaculoasă, fiind avantajat de situarea sa la intersecția a două rute comerciale importante care tranzitau regiunea. Deși se acceptă ca dată de fondare a localității a doua jumătate a secolului al XII-lea, colonizările în hotarul acesteia au continuat până în veacul următor, suprafața locuită extinzându-se în mai multe etape. Treptat, a fost parcelat întregul teren al localității, iar în centrul acesteia, încă din primii ani ai secolului al XIII-lea a început construcția bisericii parohiale, într-un cimitir preexistent.
Biserica parohială a Sebeșului, cu hramul Sf. Maria, a fost o bazilică romanică de mari dimensiuni pentru acea vreme (peste 700 mp), semn că localitatea avea o populație însemnată numeric. Aceasta a fost construită în două mari etape, înainte și după invazia mongolă din 1241, în cea dea doua finalizându-se lucrările, sub influența stilului gotic timpuriu, care începea să pătrundă în Transilvania. Tot în cea de-a doua fază, care s-a încheiat în jurul anului 1270, biserica a fost fortificată, fiind înconjurată de un zid de incintă ce urmărea un traseu oval.
Astfel, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea, Sebeșul începea să capete trăsăturile unui oraș, având o structură închegată, cu două piețe, una mică și una mare, care s-au constituit în proximitatea bisericii. Localitatea era dominată de biserica parohială, care în urma invaziei tătare a fost fortificată, din vecinătatea ei plecând spre periferie două străzi principale, relativ drepte și late, de-a lungul cărora erau aliniate casele de locuit, mici și de plan dreptunghiular, construite din lemn și paiantă.
Localitatea se afla în plină dezvoltare, în contextul în care întreaga zonă traversa o perioadă de pace și relativă prosperitate, situație care va favoriza, în primele decenii ale veacului următor, transformarea acesteia în oraș, realitate certificată în anul 1341, când Sebeșul a fost menționat în documente ca având acest statut, cu numele „civitas Sebus”.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
MESAJE de Sfântul Gheorghe haioase: Felicitări şi urări de „La mulţi ani” pe care le puteţi trimite celor dragi de ziua numelui
SMS -uri haioase şi amuzante de Sfântul Gheorghe 2025. Mesaje de Sfântul Gheorghe hazlii. Felicitări de Sfântul Gheorghe. Urări de la mulţi ani de Sfântul Gheorghe. Cele mai frumoase Urări de Sfântul Gheorghe. În fiecare an, pe 23 aprilie, se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica […]
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. URĂRI de „La mulţi ani” de Sf Gheorghe, FELICITĂRI, TEXTE şi SMS-uri haioase și amuzante pentru cei care îşi sărbătoresc onomastica. În fiecare an, pe 23 aprilie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Peste 900.000 de români, care poartă numele de Gheorghe, Gheorghiţă, George sau Georgeta […]
MIERCUREA ALBĂ din Săptămâna Luminată, ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp
MIERCUREA ALBĂ din Săptămâna Luminată, ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie, ori „nunta șoarecilor”. Ziua cu „dezlegare la pește” în care porțile Raiului sunt deschise pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad. Femeile nu ai voie să muncească astăzi fiindcă aduc rozătoarele […]