FOTO: Poveștile lui 1 Decembrie în fotografiile lui Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri

În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, printre cei peste 100.000 de români prezenți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia își face loc și tânărul Samoilă Mârza. Proaspăt întors de pe fronturile Primului Război Mondial, el nu scapă ocazia de a suprinde câteva imagini ale acestui moment memorabil. Nu avea de unde să știe că ele vor fi și singurele.

Samoilă Mârza s-a născut în satul Galtiu, la numai 11 kilometri de viitoarea capitală a unirii, Alba Iulia. După ce termină școala generală și liceul, devine ucenicul unui fotograf sibian, numai că la începerea Primului Război Mondial el este recrutat și încadrat armatelor austro-ungare care apărau Galitia.

Odată cu intrarea României în conflict, doi ani mai târziu, petrece restul războiului în serviciul topografic și fotografic pe teatrul de operații italian. Când luptele sunt încetate, Consiliul Național Român Central depune eforturi ca miile de ostași români care au participat la război să fie aduși acasă în siguranță.

Pe 6 noiembrie, Samoilă Mârza ajunge la o cazarmă din Viena, unde el, împreună cu ceilalți ostași rămân încartiruiți timp de mai multe zile. Pentru că autoritățile maghiare se opun înapoierii lor prin Budapesta, sunt nevoiți să meargă pe ruta ocolitoare Zagreb-Belgrad.

Însă, înainte de a pleca, Samoilă Mârza surprinde sfințirea drapelului nou constituitului Consiliu Național Român Militar, eveniment la care participă și Iuliu Maniu, dar și Ioan Boieriu, un general distins al fostei armate austro-ungare.

După un drum de aproape două săptămâni ajunge în satul natal, pe care l-a găsit pregătindu-se pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Femeile țesuseră un steag pe care scria „Trăiască unirea și România Mare”, surprins în cele două fotografii pe care Samoilă le face consătenilor înainte de a lua drumul Alba Iuliei.

În Alba Iulia ajunge în jurul orei 11. Reușește să facă trei fotografii mulțimilor, dar nu poate face mai multe din cauza vremii închise și a greutății manevrării aparatului.

Încearcă apoi să intre în Sala Unirii, unde nu a fost însă lăsat pe motiv că nu avea mandat. Se pierde în acest fel, fără să se știe, o șansă unică de a imortaliza lucrările din Sala Unirii, în condițiile în care fotograful german angajat nu se prezentase.

Chiar și așa, îl găsim pe Samoilă Mârza la scurt timp lângă tribunele de unde episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și dr. Aurel Vlad citesc actul unirii și n-a ratat ocazia să fotografieze cele două momente.

Samoilă Mârza nu a lipsit nici de la înmormântarea lui Ioan Arion de pe 2 decembrie. Stegarul satului Agris fusese ucis în gara Teiuș pe când se îndrepta spre Alba Iulia. Vasile Goldiș spusese, îndurerat, că: „Marea Adunare Națională și-a avut martirul său”.

În total, cele cinci clișee suprinse de el pe 1 decembrie rămân singurele făcute la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Fotografiile emblematice au apărut în albumul creat de el numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, unul ajungând chiar și pe masa tratativelor de la Conferința de Pace de la Paris.

Și regele Ferdinand primește de la el un album. Prin decret regal îi conferă Crucea Serviciul Credincios clasa I și i-a mulțumit, făcându-l unul dintre furnizorii curții. Încă un album ajunge la generalul Henri Berthelot, care îi trimite un permis de drum încât să meargă gratuit cu trenurile franceze dacă ar fi avut vreodată șansa. Nicolae Iorga consemnează și el că „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.

Samoilă Mârza a mai fotografiat momentul vizitei regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni în 1919, încoronarea lui și a Mariei trei ani mai târziu, în 1922, comemorările închinate centenarului nașterii lui Avram Iancu organizate în 1924 la Țebea, dar și manifestările dedicate celor 10 ani de la Marea Unire, în timpul cărora este iarăși decorat.

Doar că pe măsură ce treceau anii, traiul său era din ce în ce mai greu, mai ales după venirea comuniștilor la putere. În primăvara anului 1967, istoricul Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Național al Unirii, reușește să-i cumpere aparatul de fotografiat și clișeele făcute pe 1 decembrie 1918.

Bătrânul Samoilă își cere iertare pentru că nu mai avea și alte clișee, deoarece fusese nevoit să vândă multe dintre ele. Însă banii primiți cu această ocazie i-au permis să-și cumpere un nou aparat, după mai bine de cincizeci de ani și vroia să participe la serbările împlinirii a jumătate de secol de la unirea din 1918.

Numai că pe 19 decembrie, în același an, el este găsit fără suflare în casa lui veche. Este înmormântat în cimitirul Maieri în Alba Iulia. În 2003 s-a înălțat un mic monument la mormântul său și i s-a dezvelit un bust în Galtiu, în același timp cu lansarea cărtii memorialistice „Samoilă Mârza: 1886-1967- Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

Mărturia lui Ion Gavrilă Ogoranu despre Samoilă Mârza: “Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliţă, o bicicletă bătrână şi-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (…). Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din „furnizor al curţii regale”, după ce înainte a avut aceeaşi calitate ca fotograf al curţii imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute el clienţii pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunţile, botezurile şi înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale judeţului. Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai rămăsese alcătuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceauşescu atunci când a fost la Alba-Iulia. Se pare că unii i-au mulţumit, ultimul nu a schiţat un gest de acest fel, dar la faptul că acest om are sau nu ce mânca nu s-a gândit niciunul.

După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soţia a întrebat de el, dar nu ştia nimeni ce-a făcut; apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine ştie de când. După moartea lui, şi după ce „geniul Carpaţilor” ne-a „redat istoria”, fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI