FOTO. Povestea tezaurului de la Vinerea – Comoara gotică din inima Transilvaniei, descoperită în vatra medievală a localității

Povestea tezaurului de la Vinerea – Comoara gotică din inima Transilvaniei, descoperită în vatra medievală a localității

Există momente care influențează istoria, locală sau națională. Chiar dacă o mare parte dintre descoperiri sunt întâmplătoare, din punct de vedere arheologic ele sunt esențiale, aducând un plus de cunoaștere științifică și completând sau detaliind anumite aspecte ale culturii materiale și spirituale dintr-o epocă sau alta. Un exemplu în acest sens îl constituie „tezaurul de la Vinerea”, astăzi localitate aparținând de orașul Cugir, județul Alba.

Respectiva comoară a fost descoperită pe data de 11 iulie 1965, când, în centrul satului, a fost scos la iveală un vas ceramic. Ca multe altele, la prima vedere. Ceea ce l-a evidențiat a fost însă conținutul.

Familia Ioan Cutean dorea să-și ridice casă nouă. Și a săpat o fundație la 10 metri de poarta de atunci către drumul principal, dar aproape de zidul casei . Brusc au răsărit sute de monede și mai multe obiecte de metal prețios, unele fiind, se pare, furate pe loc. Miliția a intrat pe fir și a recuperat cea mai mare parte, care a fost predată Muzeului din Orăștie.

Locul descoperirii „se găseşte în plină vatră medievală a Vinerii, deci putem afirma că în primele decenii ale secolului al XVII-lea, când a fost ascuns tezaurul, terenul aparţinea unui lot de casă (…). Casele din zonă păstrează încă elemente arhitecturale care coboară în veacul al XVIII-lea, deci doar la un secol de la îngroparea tezaurului” .

Piesele care se mai păstrează astăzi și care compun tezaurul (396 monede de argint și cupru, trei inele de argint, fragmente dintr-un cilindru de argint, un lanț de bronz, cinci lingouri de argint) au fost ascunse într-un pahar de argint aurit, depus la rândul lui într-un vas de lut , îngroparea tezaurului având loc „în condiţiile dificultăţilor monetare din perioada 1620-1625, ca urmare a expediţiei antihabsburgice conduse de principele Gabriel Bethlen”.

Paharul de argint aurit

O descriere amănunțită a pieselor o face Cristian Ioan Popa, care redă atât aspectele strict tehnice (dimensiuni, gramaj etc.), dar se oprește mai ales asupra contextului și simbolisticii pieselor care compun tezaurul de la Vinerea. Dintre acestea se remarcă un inel sigilar, din argint, ornamentat pe întreaga suprafață și având în mijloc litera gotică „M”, cel mai probabil fiind unul „inele de devoţiune în legătură cu Mariolatria, cultul Fecioarei Maria”.

Cea mai impresionantă piesă este însă paharul de argint aurit, de formă tronconică, ornamentat în zona mediană cu o banderolă incizată, ce conține un text cu litere gotice. Suprapusă peste banderolă se găsește redată o acvilă. „Elementul cel mai important şi neaşteptat al paharului îl constituie inscripţia cu minuscule gotice (…), al cărei text încă nu a putut fi descifrat, cu toate eforturile depuse până în prezent” .

O parte dintre piesele descoperite la Vinerea pot fi admirate momentan în cadrul expoziției Obiecte de tezaur din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, deschisă publicului la sediul MCDR Deva din Palatul Magna Curia.

Sursa: historia.ro

[nggallery id=7245]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI