Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Actualitate

FOTO: Parteneriat româno-moldovean în Anul Centenarului. Fondurile REGIO atrase în Regiunea Centru, exemple de bună practică pentru dezvoltarea comunității

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Timp de patru zile, în perioada 17-20 iulie, o delegație a membrilor comisiilor de specialitate de pe lângă Comitetul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru, Republica Moldova, a vizitat mai multe obiective și proiecte Regio de succes din Regiunea Centru.

Prima vizită s-a desfășurat în județul Sibiu, în 17 iulie, a doua a fost în Alba, în 18 iulie, ziua de joi fiind dedicată județului Mureș, iar pe traseul de întoarcere către casă, au fost parcurse puncte de interes din județele Brașov și Covasna. Evenimentele au fost organizate în baza parteneriatului dintre ADR Centru-România și ADR Centru-Moldova, cu implicarea directă a GIZ Moldova, pentru 30 reprezentanți de nivel ministerial, de raion și din cadrul administrației comunale, însoțiți de reprezentanții ADR Centru din Republica Moldova.

Elit - Gustul Desăvârșit

Vizita de lucru privind cooperarea inter-regională pentru dezvoltare durabilă și utilizarea eficientă a resurselor în Regiunea Centru a început cu studierea unor proiecte privind acțiunile de reabilitare termică și eficientizare a consumului energetic, implementate din fonduri Regio. Au fost aduse în discuție și aspecte privind managementul deșeurilor solide și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din Sibiu, gazde fiind Agenția de Protecție a Mediului și Consiliului Județean Sibiu.

Reprezentanții autorităților publice locale au pus accentul pus pe acțiuni relevante de eficientizare prevăzute în proiectele europene pentru protecția mediului, respectiv pe izolarea termică a clădirilor, instalarea de pompe de încălzire și răcire, panouri fotovoltaice, clădiri verzi, îngroparea cablurilor, plantarea de copaci, dar și implicarea cetățenilor și tinerilor cât de timpuriu în aceste tipuri de activități. Aceasta a fost ideea principală pentru eficientizarea consumurilor de energie la toate tipurile de clădiri, publice sau private, aspect care poate fi valorificat concret prin proiectele europene, asigurând și o reducere consistentă, de peste 40%, a consumului de energie și a cheltuielilor aferente. În corelare cu aceste investiții, administrația publică sibiană a prezentat rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene care duc la creșterea calității vieții cetățenilor. Exemplele concrete au fost proiectele de reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, precum și de modernizare a drumului județean 106 D: Răşinari-Poplaca-Orlat.

În ziua dedicată județului Alba, delegația moldoveană a urmărit impactul socio-economic al implementării proiectelor de reabilitare a principalelor străzi care converg spre centrul municipiului Alba Iulia, dar și rezultatele deosebite ale valorizării, cu resurse europene, a Cetății Vauban din municipiul reședință al județului. Pe de altă parte, în colaborare cu reprezentanții Consiliului județean Alba, au fost discutate activităților operaționale și administrative concrete desfășurate de mediul public pentru eficientizarea consumului de energie și de management al deșeurilor, cu aplicabilitate la Centrul de Management Integrat al deșeurilor din comuna Galda de Jos, iar împreună cu specialiștii de la operatorul SC Apa CCTA s-au analizat datele privind realizarea și funcționarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă.

”Susțin mesajul transmis reprezentanților delegației din Republica Moldova, în aceste zile, de către toți reprezentanții administrației publice locale din județele vizitate. Calea europeană este una dintre cele mai concrete și eficiente soluții pentru dezvoltarea și modernizarea comunităților din județele noastre, din orașe și din comune. Practic, în acest moment în care bugetele publice sunt destul de reduse, aceste investiții de milioane de euro pe care reușim să le atragem sau le-am atras prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane, rutiere, medicale, educaționale sau a mediului privat, ne-au dat un avans foarte consistent către o societate modernă, către standarde europene, către o societate mai evoluată și condiții de trai mai bune. Inclusiv sistemul impus de către normele de finanțare europeană este bun și ne-a sprijinit fiindcă a solicitat din partea noastră mai multă atenție și un cadru mai eficient de lucru. Noi am avansat și drumul nostru a inclus uneori și greșeli, iar prin ceea ce am prezentat aceste zile partenerilor din Moldova, am încercat să le spunem ce greșeli trebuie să nu facă, ce pot evita pentru a recupera decalajul existent între societățile noastre. Este important pentru noi să dezvoltăm acest parteneriat, să transferăm cât mai multe cunoștințe către colegii noștri din Agenția care are același nume cu al nostru, pentru a-i sprijini în activitatea pe care o desfășoară în implementarea proiectelor care asigură creșterea calității vieții cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

În cadrul parteneriatului încheiat în urmă șase ani, ADR Centru – Moldova, a solicitat sprijin către ADR Centru – România, pentru organizarea vizitei delegației membrilor Comisiilor Regionale Sectoriale din Regiunea Centru – Republica Moldova, pentru documentare în mai multe domenii. La Alba Iulia a fost organizată și o dezbatere comună privind procesul de dezvoltare regională, comparativ, în România și Republica Moldova, cooperarea inter-regională în domeniile prioritare și rolul economiei circulare în procesul de specializare inteligentă regională. Participarea reprezentanților mediului public și a responsabililor din domeniul administrației locale din România la această vizită de lucru a fost importantă pentru că a asigurat transferul de experiență și bune practici către factorii de decizie și execuție din Republica Moldova.

În cea de-a treia zi de vizită în România, delegația moldoveană a văzut la fața locului investițiile din județul Mureș, atât pentru reabilitarea Palatului Culturii, cât și la noul centru social pentru persoane vârstnice din satul Valea Izvoarelor, comuna Sânpaul, după ce, în cursul dimineții, au analizat, alături de conducerea Consiliului Județean, activitățile propuse pentru eficientizarea consumului de resurse. Ultima zi a vizitei a fost dedicată prezentării Companiei de Apă Brașov și a depozitului de deșeuri din cadrul SIMD Covasna.

Exemplele de proiecte propuse de ADR Centru România și de către autoritățile publice din regiunea noastră, dar și transferul de bune practici în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate din resurse publice europene, au mobilizat decidenții și experții moldoveni pentru a fundamenta planurile proprii privind procedurile de asociere la Uniunea Europeană, sau chiar tematica de aderare europeană a țării.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Cu cât se va majora salariul mediu net în 2022: Care este prognoza până în 2025

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cu cât se va majora salariul mediu net în 2022: Care este prognoza până în 2025

Conform Comisiei de Prognoză, în cursul acestui an românii ar putea avea, în medie un plus de 11 procente la salariu, iar în 2023 prognoza arată cam aceleași date.

Abia în 2025 ar urma ca salariul mediu net să treacă pragul de 5.000 de lei. Dar aceste creșteri nu egalează nici pe departe scumpirile, după ce la jumătatea anului rata inflației anuale era de 15%. Așa se face că mulți trăiesc mai prost chiar dacă le-au crescut salariile.

Noile calcule făcute de Comisia Națională de Prognoză arată că, în acest an, salariul mediu net va urca la 3.838 de lei, cu 11% mai mult față de 2021. Iar în 2023, ne-am putea aștepta la o majorare de peste 10 procente. Vestea bună e că se estimează că va fi o creștere constantă, dar abia în 2025 ar urma să trecem pragul de 5.000 de lei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Vorbim însă de medii – pentru unii va fi mai mult, pentru alții mai puțin sau deloc. Dacă ne uităm la ultimele luni, e evident că majorările de salarii nu țin deloc pasul cu inflația, așadar pierdem repede putere de cumpărare.

Sunt și scăderi – cum a fost cea de aproape 5% la începutul anului, în ianuarie. Iar în paralel, avem prețuri cu un vârf de aproape 4% în aprilie. Adunate și din urmă, vedem că inflația anuală a ajuns la 15% în iunie. În vreme ce românii au pierdut, statul a avut de câștigat.

Adrian Codirlașu, Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari: ”Încasările la buget au crescut, pe de o parte, datorită creșterii inflației. TVA-ul aplicat a fost la un preț mai mare, de aici încasări suplimentare din TVA”.

Bunurile de strictă necesitate sunt tot mai scumpe. Potrivit Institutului de Statistică, o familie a avut venituri medii de 6.227 de lei pe lună, dar cheltuielile au însemnat mai bine de 85% din sumă, adică 5.324 lei, mai mult față de 2021.

Cum inflaţia va rămâne la cote mari, iar dobânzile sunt în creştere, economiştii spun să cântărim de două ori tot ce cumpărăm cu valoare mare.

Andrei Perianu, Cofondator Platformă Financiară: ”În mod ideal ar trebui să economisim mai mult și când ne cumpărăm o casă sau avem o idee pe care vrem să o finanțăm cu credit bancar să nu o facem exclusiv din credit, să avem și ceva bani strânși”.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Vouchere sociale: Mii de carduri blocate după ce românii au vrut să cheltuie banii pe alcool sau să le vândă

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Vouchere sociale: Mii de carduri blocate după ce românii au vrut să cheltuie banii pe alcool sau să le vândă

Peste 10.000 de români au rămas fără voucherele sociale în valoarea de 250 de lei, a anunțat marți, Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Abia s-au distribuit cardurile sociale cu ajutoare de la stat şi mulţi români au încercat să le valorifice fraudulos. Unii au încercat să le vândă cu un preţ mai mic decât valoarea încărcată de stat, alţii au vrut să achiziţioneze produse care nu sunt în lista celor permise, respectiv alcool sau tutun.

Pentru că nu au respectat legea, cardurile pe care primeau ajutorul de la stat le-au fost imediat blocate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai bine de 10.000 de carduri pe care românii primeau vouchere sociale au fost deja blocate.

După cum a precizat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, o a treia categorie de indivizi rămași fără bani de la stat sunt cei care nu au putut fi identificați pentru a-și primi dreptul.

„Peste 10.000 de carduri sunt în momentul de față sunt blocate fie ca urmare a modului defectuos de folosire a lor, fie că sunt probleme de identitate a beneficiarilor de vouchere. Este o datorie a beneficiarului să înțeleagă că ele au fost date pentru a sprijini populația și pentru a nu face comerț cu ele”, a precizat Marcel Boloș, într-un comunicat.
Cine sunt beneficiarii cardurilor sociale

Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

Persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor. Astfel, dacă tranşa a patra este încărcată în decembrie 2022, ea poate fi utilizată până în decembrie 2023.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate. Pentru a putea afla soldul curent / suma disponibilă pe card şi pentru alte informaţii beneficiarii sunt rugaţi să apeleze Serviciul Clienţi al emitentului.

Peste 2,5 milioane de persoane primesc tichete pentru achiziția de produse alimentare și mese calde în valoare de aproximativ de 3 miliarde de lei.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Producția de țiței a României a scăzut cu 6.2% în primul semestru al anului 2022: Cu cât au crescut importurile

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Producția de țiței a României a scăzut cu 6.2% în primul semestru al anului 2022: Cu cât au crescut importurile

În primele șase luni ale anului 2022, România a produs o cantitate de țiței de peste 1,464 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 97.100 tep, adică cu 6,2% mai mică, față de perioada similară a anului 2021, arată datele Institutului Național de Statistică.

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 3,95 milioane tep, fiind cu 50.400 tep (+1,3%) peste cele din perioada ianuarie-iunie 2021.

Elit - Gustul Desăvârșit

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare