FOTO: Palatul Princiar din Alba Iulia ascunde între zidurile sale adevărate comori scoase la lumină de istorici și arheologi

*Municipiul deține un monument-cheie, de o valoare excepțională, care va fi revitalizat de administrația locală printr-un amplu proiect cu finanțare europeană

Primăria municipiului Alba Iulia a început demersurile pentru punerea în valoare a Palatului Princiar, una dintre cele mai însemnate clădiri găzduite de Cetatea Alba Carolina, catalogată de specialiști drept monument-cheie de o valoare excepțională, martor al unor momente în care Alba Iulia a fost centrul unor evenimente de mare importanță pentru istoria Transilvaniei. În acest sens, într-o primă etapă, a fost efectuat un set de studii de arheologie, istorie și istoria artei, precum și din alte domenii, concretizate într-o lucrare științifică ce conține atât constatările echipei de cercetători, cât și propuneri legate de starea de conservare, de intervențiile urgente care se impun, de refuncționalizarea imobilului. Toate acestea vor constitui baza pe care se va construi proiectul de revitalizare a construcției, pentru care municipalitatea va încerca să obțină finanțare europeană.

Cercetările s-au desfășurat în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, de un colectiv format din: dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător principal I, arheolog şi istoric medievist (Institutul de Istoria Artei şi Arheologie Cluj-Napoca); dr. Kovacs Andras, profesor universitar emerit, istoric de artă (Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca); dr. Ileana Burnichioiu, lector universitar, istoric de arta (Univ. ”1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia); dr. Kovacs Zsolt, lector universitar, istoric de artă (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca); dr. Weisz Attila, lector universitar, istoric de artă (Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca); Kiss Lorand, pictor restaurator atestat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; dr. Oana Toda, arheolog (Univ. ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); Doru Bogdan, arheolog specialist (Universitatea ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); dr. George Bounegru, arheolog expert (Muzeul Naţional al Unirii, Alba lulia); dr. Laura Stanciu, conferenţiar universitar, istoric (Universitatea ”1 Decembrie 1918″ din Alba lulia); dr. Livia Bucșa, conferenţiar universitar, expert biolog (Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu); ing. Virgil Drăguleanu, geotehnician (Cluj-Napoca); studenți și masteranzi de la Universităţile ”1Decembrie 1918″ din Alba Iulia și ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca; voluntari.

O sinteză a concluziilor a fost comunicată, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Primăria Alba Iulia, întâlnire în cadrul căreia reprezentanții municipalității au expus planul și măsurile pe care le vor lua în continuare în ceea ce privește abordarea proiectului.

Potrivit dr. Adrian Rusu, Palatul Princiar este de fapt ”un conglomerat de clădiri care s-au topit, s-au reambalat, s-au metamorfozat, până la construcția de astăzi”. Pe lângă elementele masive, începând de la un zid de epocă romană (considerat cel mai înalt din întreaga Cetate) și un fragment de baracă din aceeași perioadă, și până la segmente de construcție datând din Epoca Medievală, Renaștere, perioada habsburgică și secolele XIX și XX, acoperite în unele locuri cu straturi groase de tencuială sau chiar ciment, în cercetările au scos la iveală, în doar 10 puncte de săpătură, o cantitate impresionantă de material arheologic (aproximativ 200 de kg), ceea ce i-a făcut pe specialiști să estimeze potențialitatea arheologică a ansamblului la 8 – 12 tone de material, care poate constitui un punct de plecare pentru înființarea unui muzeu dedicat special acestei clădiri.

Printre descoperirile care i-au entuziasmat pe specialiști se află, spre exemplu, un fragment de baracă din Epoca Romană; un sarcofag roman așezat în zidărie, o stradă care se întinde pe mijlocul curților, care desparte două fronturi de construcții medievale; pivnițe cu stâlpi monumentali, clădite cu pietre romane refolosite; ruine ale unor case medievale cu material arheologic datând din anii 1500; un culoar de trecere prin care episcopii de Alba Iulia intrau direct în Catedrala Romano-Catolică, cu un zid care ascunde o tainiță; picturi de cea mai bună factură, unele dintre ele lucrate chiar cu foiță de aur.

S-a menționat ca remarcabil faptul că cercetarea de parament a relevat elemente din mai multe epoci prezente pe același zid, arătând, spre exemplu rezultatele obținute la fațada de Sud a unuia dintre corpurile de clădire, care conține atât o fereastră medievală, cât și o fereastră renascentistă, sau alta construită în secolul XVIII.

”Nu este vorba despre o unitate de construcție, ci de intervenții repetate care au produs, ca final, clădirea pe care o avem. Din această feerie de etape și elemente, va trebui să găsim arhitectul proiectant isteț, care să scoată la iveală detaliile acestea prețioase. Să alegem din ele, pentru că nu le putem prezenta pe toate, sau să însoțim foarte repede aceste recuperări de imagini tridimensionale sau de grafică digitală, care să explice tot timpul despre ce e vorba. De exemplu, zidul roman din interiorul clădirii este atât de impresionant, atât de maiestuos, încât nu trebuie altceva decât să-l descoperi, și să arăți că există. De aceea ideea noastră este că acest zid trebuie readus la vedere. (…) În toate compartimentele unde s-a lucrat s-au descoperit pietre romane sau de factură romanică, frize, reliefuri, rame de monument, aceste elemente vor putea fi inventariate și așezate într-un catalog, ca ținte de vizitare și, ceea ce este foarte important, unele dintre ele vor putea fi extrase, pentru a fi așezate într-un lapidar, care va constitui încă una dintre marile atracții ale acestui complex”, a explicat dr. Adrian Rusu.

Referitor la punerea în valoare a descoperirilor de aici, acesta a subliniat necesitatea ca intervențiile asupra clădirii să fie făcute de specialiști, deoarece zidurile conțin elemente de construcție unice în Transilvania, dând ca exemplu peretele unui coridor sub a cărui tencuială s-a găsit un parament de factură renascentistă, care reproduce pietrele în bosaj, databil în secolul al XVII-lea.

*Ce va face Primăria Alba Iulia

Toate studiile efectuate de colectivul de specialiști (de arheologie, istorie și istoria artei, de parament, geotehnică, geofizică și biologie, au ca recomandări comune efectuarea unor intervenții de protecție (la acoperiș), asigurarea pazei clădirii și continuarea cercetărilor, de care administrația locală va ține cont chiar începând cu următoarea perioadă.

În plus, după ce a aflat despre comorile ascunse între zidurile clădirii despre care, în urmă cu câțiva ani, se discuta că ar putea deveni sediul Primăriei Municipiului Alba Iulia, municipalitatea a decis că trebuie pusă în valoare, mai ales datorită faptului că aceasta ar întregi ansamblul atracțiilor turistice pe care le oferă Cetatea Alba Carolina. În acest sens, primarul Mircea Hava a precizat că acesta va intra într-un amplu proces de reabilitare, cu fonduri ce vor fi obținute printr-un proiect european care ar putea fi aprobat chiar în acest an, caz în care lucrările vor putea demara în lunile august – septembrie 2016, valoarea estimativă fiind de circa 20 de milioane de euro.

”Am făcut o vizită acolo, pe teren, am rămas uimit de ceea ce am văzut acolo. Palatul Princiar este deosebit și trebuie pus în fața celor ce doresc să-l viziteze. Este foarte multă istorie, istoria noastră amestecată cu istoria Europei, în asta constă importanța lui și cu asta trebuie să convingem finanțatorul. Până la proiect mai sunt, însă, niște pași. Ne gândim la unele funcțiuni pe care le putem da unora dintre încăperi, care să fie umplute cu viață, să atragă oamenii. Eu trebuie să am în vedere și aspectul acesta comercial și, fără supărare, așa cum am spus și cu alte ocazii, Cetatea trebuie să mai și aducă bani. Suntem pregătiți să obținem finanțarea, va fi depus un proiect pe exercițiul financiar 2014 – 2020 – Strategia sectorială în domeniul Culturii și Patrimoniului Național. Până atunci cercetarea va continua și vom discuta ce trebuie făcut pentru a putea pune în valoare lucrurile cu adevărat importante sau chiar unice în Europa, aflate acolo”, a declarat primarul Mircea Hava.

[nggallery id=152]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI