FOTO Meșteșugul prelucrării lemnului, învățat de moți din tată în fiu, pe cale de dispariție în Munții Apuseni
Meșteșugul prelucrării lemnului, învățat în Munții Apuseni de la părinți și bunici, este pe cale de dispariție, în ziua de astăzi fiind doar 20 de meșteri populari, iar tinerii nu mai vor să învețe această meserie, deoarece câștigurile au scăzut mult comparativ cu anii trecuți.
Daniel Ioan Haneș, din comuna Vidra, unul dintre puținii bărbați din Munții Apuseni care mai prelucrează manual lemnul la fel ca 100 de ani, a declarat că această meserie este pe cale de dispariție, având în vedere terenul pe care îl câștigă piața automată de prelucrare a lemnului.
”Nu poți să trăiești din acest meșteșug. Cândva se putea, acum foarte puțină lume mai pune preț pe așa ceva. Lumea se uită, trece pe lângă tine, dar nu întreabă cum sunt făcute obiectele, câtă trudă este în spatele lor. Nu mai e lumea interesată de așa ceva. Mai am animale, mai am pământ, pentru că din așa ceva nu se mai poate trăi”, a spus Daniel Haneș.
Din bușteni, meșterul popular face butoiașe, buți, tulnice, ciubere, doage, linguri și alte produse care se pot realiza din lemne, iar apoi le vinde la târguri de profil, dar și pe internet și la persoane din alte orașe care îi cunosc activitatea. De asemenea, produsele sale au ajuns în 7-8 țări, între care Germania, Franța sau SUA, fiind cumpărate de oameni care au mers în străinătate sau le-au trimis prietenilor.
”Totul se face manual, cum se făcea pe vremuri. Am învățat meseria de la bunicul, de la tata, și vreau să o duc în continuare cât se poate de mult. Din plăcere am început să lucrez. În momentul de față vânzarea nu este satisfăcătoare. Dacă nu mai merge o lăsăm și pe asta și căutăm altceva”, a mai spus Daniel Haneș.
Meșterul popular a adăugat că, din cauza că nu se câștigă, sunt persoane care cunosc meseria, dar nu o mai practică, iar tineretul nu mai vrea să o învețe, în vreme ce școala de profil s-a desființat.
”E o meserie pe cale de dispariție. Pe când va pune România preț pe meșteșug și pe obiectele care se făceau pe vremuri, nu va mai avea cine să le mai facă. Totul va fi automatizat. Ne încurcă acum și cei care vând chinezării în târguri, alături de noi. Iau produse cu 3 lei și le dau cu 5 lei sau cu cât pot. Ăștia ne mănâncă nouă pâinea. Se dau mari meșteri, însă nu cunosc meserie”, a afirmat Daniel Haneș.
Realizarea unui produs durează de la câteva ore, până la 3-4 zile, în funcție de cât este de mare obiectul sau cât trebuie să stea lemnul la uscat.
Spre exemplu, un butoi la care meșterul lucrează câteva zile, costă între 120 și 400 de lei, în funcție de mărimea lui. Daniel Ioan Haneș, din comuna Vidra, are 45 de ani.
[nggallery id=6369]
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Ştirea zilei
O nouă schimbare în Primăria Alba Iulia: Directorul executiv interimar al Direcției Cheltuieli pleacă din funcție. Cine îi va lua locul
O nouă schimbare în Primăria Alba Iulia: Directorul executiv interimar al Direcției Cheltuieli pleacă din funcție. Cine îi va lua locul Anton Carmen Maria nu va mai ocupa funcția de director executiv interimar al Direcției Cheltuieli din cadrul Primăriei Alba Iulia începând cu 1 august. Potrivit informațiilor obținute de ziarulunirea.ro, aceasta va părăsi funcția începând […]
Percheziții DNA la UM Cugir și Fabrica de Arme. Mai multe persoane din conducerea societăților, vizate într-o anchetă privind o serie de achiziții
Percheziții DNA la UM Cugir și Fabrica de Arme. Mai multe persoane din conducerea societăților, vizate într-o anchetă privind o serie de achiziții Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat joi dimineața, în jurul orei 3.00, mai multe percheziții la Fabrica de Arme și Uzina Mecanică din Cugir. În anchetă ar fi vizate persoane din […]
26 iulie 2026 | Pe urmele pașilor lui Avram Iancu: Semimaratonul „Țara de Piatră”, la a cincea ediție / „Un drum istoric, o nouă energie”
Pe urmele pașilor lui Avram Iancu: Semimaratonul „Țara de Piatră”, la a cincea ediție / „Un drum istoric, o nouă energie” Semimaratonul Țara de Piatră ajunge la ediția a V-a. Pe drumul lui Avram Iancu, acolo unde alergarea devine o formă de memorie și de întoarcere în istoria Apusenilor. „Un drum istoric, o nouă energie” […]







