FOTO Meșteșugul prelucrării lemnului, învățat de moți din tată în fiu, pe cale de dispariție în Munții Apuseni
Meșteșugul prelucrării lemnului, învățat în Munții Apuseni de la părinți și bunici, este pe cale de dispariție, în ziua de astăzi fiind doar 20 de meșteri populari, iar tinerii nu mai vor să învețe această meserie, deoarece câștigurile au scăzut mult comparativ cu anii trecuți.
Daniel Ioan Haneș, din comuna Vidra, unul dintre puținii bărbați din Munții Apuseni care mai prelucrează manual lemnul la fel ca 100 de ani, a declarat că această meserie este pe cale de dispariție, având în vedere terenul pe care îl câștigă piața automată de prelucrare a lemnului.
”Nu poți să trăiești din acest meșteșug. Cândva se putea, acum foarte puțină lume mai pune preț pe așa ceva. Lumea se uită, trece pe lângă tine, dar nu întreabă cum sunt făcute obiectele, câtă trudă este în spatele lor. Nu mai e lumea interesată de așa ceva. Mai am animale, mai am pământ, pentru că din așa ceva nu se mai poate trăi”, a spus Daniel Haneș.
Din bușteni, meșterul popular face butoiașe, buți, tulnice, ciubere, doage, linguri și alte produse care se pot realiza din lemne, iar apoi le vinde la târguri de profil, dar și pe internet și la persoane din alte orașe care îi cunosc activitatea. De asemenea, produsele sale au ajuns în 7-8 țări, între care Germania, Franța sau SUA, fiind cumpărate de oameni care au mers în străinătate sau le-au trimis prietenilor.
”Totul se face manual, cum se făcea pe vremuri. Am învățat meseria de la bunicul, de la tata, și vreau să o duc în continuare cât se poate de mult. Din plăcere am început să lucrez. În momentul de față vânzarea nu este satisfăcătoare. Dacă nu mai merge o lăsăm și pe asta și căutăm altceva”, a mai spus Daniel Haneș.
Meșterul popular a adăugat că, din cauza că nu se câștigă, sunt persoane care cunosc meseria, dar nu o mai practică, iar tineretul nu mai vrea să o învețe, în vreme ce școala de profil s-a desființat.
”E o meserie pe cale de dispariție. Pe când va pune România preț pe meșteșug și pe obiectele care se făceau pe vremuri, nu va mai avea cine să le mai facă. Totul va fi automatizat. Ne încurcă acum și cei care vând chinezării în târguri, alături de noi. Iau produse cu 3 lei și le dau cu 5 lei sau cu cât pot. Ăștia ne mănâncă nouă pâinea. Se dau mari meșteri, însă nu cunosc meserie”, a afirmat Daniel Haneș.
Realizarea unui produs durează de la câteva ore, până la 3-4 zile, în funcție de cât este de mare obiectul sau cât trebuie să stea lemnul la uscat.
Spre exemplu, un butoi la care meșterul lucrează câteva zile, costă între 120 și 400 de lei, în funcție de mărimea lui. Daniel Ioan Haneș, din comuna Vidra, are 45 de ani.
[nggallery id=6369]
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor”
Tulnicăresele din Țara Moților, Golden Award la Balkan Folk Fest 2026: „Mergem mai departe cu aceeași dragoste pentru folclor” Tradiția din Apuseni a fost reprezentată pe scena internațională a Balkan Folk Fest 2026, unde Tulnicăresele din Țara Moților au dus mai departe una dintre expresiile autentice ale patrimoniului cultural moțesc. Participarea a reprezentat o ocazie […]
Foto | Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț
Investiție de 28 de milioane de euro la Alba Iulia: Sistem de stocare a energiei în baterii, la Bărăbanț Un nou proiect energetic de anvergură intră în procedura de reglementare la Alba Iulia. Vienna Energy Forta Naturala SRL propune construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o putere instalată de 28 MW […]
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale
Antrepriza generală Elis Pavaje, De la pavaj la antrepriză generală: Povestea unei evoluții naturale Interviu cu dl. Cristian Panea, director tehnic 1. Elis Pavaje este cunoscută ca producător de pavele. Când și de ce a apărut divizia de antrepriză generală? Extinderea către antrepriza generală a venit firesc, ca o continuare naturală a drumului nostru. Încă […]