Foto | Maia Sandu, întâlnire cu două femei care au sfidat regimul sovietic: Au scris lozinci în română pe zidurile Chișinăului / „Lecții de verticalitate”
Maia Sandu, întâlnire cu două femei care au sfidat regimul sovietic: Au scris lozinci în română pe zidurile Chișinăului / „Lecții de verticalitate”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit vineri, 14 august 2026 cu Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan, două femei care, în 1970, au avut curajul să scrie lozinci în limba română pe zidurile Chișinăului, sfidând autoritățile sovietice.
„Am avut o întâlnire caldă și emoționantă cu Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan – cele două prietene care, în 1970, au avut îndrăzneala de a scrie pe zidurile Chișinăului lozinci în limba română, sfidând regimul sovietic”, a transmis Maia Sandu.
Șefa statului le-a mulțumit celor două femei pentru „tăria de caracter și demnitatea” de care au dat dovadă și a subliniat importanța păstrării acestor mărturii istorice.

„Avem nevoie să cunoaștem și să păstrăm asemenea lecții de verticalitate, mai ales pentru generațiile care nu au trăit acele vremuri”, a precizat Maia Sandu, arătând că istoria nu este construită doar prin marile evenimente și deciziile liderilor, ci și prin gesturile de curaj ale oamenilor care refuză să tacă.
Lupta pentru limba română, începută cu mult înainte de 1989
Gestul celor două femei a avut loc într-o perioadă în care Republica Moldova făcea parte din URSS, iar limba română era denumită oficial „moldovenească”. Autoritățile sovietice impuseseră alfabetul chirilic, în timp ce utilizarea alfabetului latin era considerată ilegală.
Nemulțumirile față de politica lingvistică sovietică au devenit tot mai vizibile la sfârșitul anilor ’80, pe fondul reformelor inițiate de Mihail Gorbaciov. Revendicările privind limba română și identitatea națională au culminat la 27 august 1989, când sute de mii de oameni au participat la Marea Adunare Națională de la Chișinău.
Manifestanții au cerut proclamarea limbii române drept limbă de stat și revenirea la alfabetul latin. Patru zile mai târziu, la 31 august 1989, Parlamentul de la Chișinău a adoptat noua legislație lingvistică, iar grafia latină a fost reinstaurată.
Data de 31 august a devenit ulterior Ziua Limbii Române în Republica Moldova. România marchează, la rândul său, Ziua Limbii Române în aceeași dată, începând din 2013.
sursa foto: Maia Sandu / Facebook
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE: Produsele nealimentare au cel mai mare recul România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele membre ale UE. Volumul comerțului cu amănuntul a fost cu 5,7% mai mic decât în iulie 2025, în timp ce […]
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă
Echinocțiul de toamnă 2026: Sfârșitul oficial al verii și începutul toamnei astronomice. Pe ce dată începe ziua să scadă, iar noaptea să devină tot mai lungă Toamna astronomică începe în 2026 pe data de 23 septembrie. Echinocțiul de toamnă va avea loc miercuri, la ora 03:05, ora României. Este momentul în care Soarele traversează ecuatorul […]
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan
Câtă țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice poți face acasă fără să plătești accize. De la plafonul de 200 de litri la 50, după observațiile lui Nicușor Dan Românii care produc în gospodărie țuică, vișinată sau alte băuturi alcoolice tradiționale trebuie să țină cont de limita până la care producția este scutită de plata accizelor. […]