FOTO| Florin Poenariu, unul dintre ultimii descendenți ai celebrilor iconari de pe Valea Sebeșului: Atelierul de pictură din Laz – „Cuibul Poenarilor”

Florin Poenariu, unul dintre ultimii descendenți ai celebrilor iconari de pe Valea Sebeșului: Atelierul de pictură din Laz – „Cuibul Poenarilor”

Într-o superbă zi de primăvară, însoțiți de corcodușii dați în floare, am ajuns în Laz – „Cuibul Poenarilor” de peste două secole – pentru a-l cunoaște, la el acasă, pe Florin Poenariu, unul dintre ultimii descendenți ai celebrilor iconari de pe Valea Sebeșului. Ne aștepta în colțul străzii, nu departe de casa cu numărul 10, unde-și avea atelierul de pictură.

Acolo am găsit o lume cu imagini care transgresau secolele, un univers aparte care începea cu icoanele lui Savu Poenaru (1777-1829), întemeietorul unei adevărate dinastii de iconari, și se încheia cu un Christ, de dimensiuni reduse, semnat tot Savu… nimeni altul decât fiul de 7 ani al gazdei noastre. Între cei doi Poenari cu numele de Savu s-au perindat anii și deceniile a peste două secole și viața de zi cu zi a șase generații de pictori pe glajă. Interlocutorul nostru ne mărturisește, cu dezinvoltură, că „a început să picteze destul de târziu, la insistențele mătușii Maria Poenariu, impresionată de calitatea artistică a ramelor făcute de Florin”. După câteva întâlniri… miracolul s-a produs: pictorița și-a descoperit succesorul! Și de-atunci, din iarna lui 2007, în „Cuibul Poenarilor” din Laz tradiția continuă…

Florin Poenariu nu vrea să-și uite strămoșii și îi etalează într-o superbă galerie de icoane reprezentative pentru toți înaintașii săi. El – cel mai tânăr Tezaur Uman Viu din spațiul sud-transilvănean – vrea să dea seamă lumii de ieri, de astăzi și de mâine despre muntele de talent al unei familii în care zugrăvitul de subțire a devenit un mod de viață. Florin se alătură, cu o vizibilă și inconfundabilă personalitate artistică, celorlalte generații de iconari, nemurind lumea de poveste a Văii Frumoasei. Da, Florin Poenariu – zugravul de frumuseți fără pereche, duce mai departe, împinge înainte – biologic și artistic – lumea inconfundabilă a Poenarilor iconari, a celor cinci generații de artiști transilvăneni stabiliți aici pe Valea Sebeșului, către sfârșitul veacului al XVIII-lea. Icoanele sale, zugrăvite în culorile cerului și ale pământului, completează în chip admirabil, dau identitate unei autentice dinastii artistice, celebră, de acum, în întreg spațiul românesc. Lucrările lui Florin Poenariu reprezintă – fără tăgadă – o sinteză a tuturor predecesorilor săi, atât din punct de vedere tematic, cât și artistic. Descendentul marilor iconari din Laz – Savu, Simion și Toma – continuă vechile tradiții iconografice ale înaintașilor văzute însă cu ochii unui om modern, instruit (este absolvent al Colegiului „Lucian Blaga” din Sebeș), care cunoaște deopotrivă tradiția, dar și miniaturile vechilor manuscrise românești. Prin preocupările sale artistice, Florin Poenariu aduce „la zi” activitatea celebrului centru de iconari din Laz, adăugându-i – cu sfială și talent – prinosul propriei generații și a timpurilor pe care le trăiește. Pictează mult și cu ușurință, asemenea strămoșului său Toma (1835-1874) deopotrivă tâmplar și talentat zugrav de icoane.

Deși lumea predecesorilor săi s-a dus… demult, Florin încearcă s-o mențină trecând-o direct în virtual. Face, astfel, servicii imense culturii tradiționale și, îndeosebi, picturii pe sticlă. Valorile trebuie promovate… iar Florin trebuie cunoscut pentru că el are har asemenea strămoșilor săi al căror talent îl duce mai departe… direct în mileniul III. Ne alăturăm, cu toată sinceritatea, caracterizării pe care dr. Ana Dumitran i-a făcut-o lui Florin Poenariu, în 2017, impresionată, pe bună dreptate, de „râvna de a recupera nu doar adevăratele modele ale strămoșilor, ci și tehnica, perseverența în a căuta și chiar în a produce sticla manuală, priceperea cu care își sculptează singur ramele și evlavia față de istoria familiei al cărei vrednic descendent este”.

Prof. univ. dr. Ilie MOISE

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI