FOTO: Cramele de la Jidvei se umplu cu licoarea strugurilor de aur
La Jidvei, în cea mai mare şi modernă podgorie a viticulturii româneşti, culesul strugurilor de pe cele 2.500 de hectare de viţă-de-vie cu soiuri nobile se apropie de final. A fost o campanie de recoltare extrem de pragmatică şi eficientă, datorată atât timpului prielnic, cât mai ales bunei organizări a muncii pe întreg lanţul tehnologic, adică din vii şi până în crame.
Mobilizarea de forţe, atât umane, cât şi tehnice, a antrenat zilnic peste 1.000 de culegători, dar şi 10 combine de recoltat struguri, cât şi sute de mijloace de transport.
Dar marele atuu al acestei campanii rapide a fost recolta de struguri extrem de bogată şi de o calitate excepţională, căci anul acesta a fost unul în care natura a ţinut din plin cu viticultura şi cu viticultorii. Strugurii frumoşi, sănătoşi, aromaţi şi mai ales dulci, cu un grad ridicat de zahăr, au fost vedetele, cum s-ar zice, ale acestui an viticol. Pentru aceasta însă s-a investit multă pricepere, dar şi bani în noi tehnologii şi maşini tot mai performante.
La ferma nr. 14 condusă de ing. Gombocz Robert, cu o suprafaţă de 148 de hectare, anul acesta s-a înregistrat o recoltă bogată, de o calitate specifică anilor vinoşi, cum a fost şi acesta. Aici se cultivă soiurile Muscat Ottonel şi Neuburger, dar şi Fetească Regală şi Chardonnay, din care se obţin cele mai rafinate şi elegante vinuri, vinuri sănătoase, aromate, echilibrate, consistente.
S-a reuşit obţinerea unei recolte de calitate şi datorită faptului că întreţinerea plantaţiilor tinere, de 7-8 ani, şi efectuarea tratamentelor se fac în timpul optim, operativ, şi mai ales la momentul potrivit. De un real ajutor a fost în acest sens achiziţionarea celor 60 de pompe de stropit noi, de ultimă generaţie, de mare randament, care au permis ca un tratament să se efectueze în maximum două zile. Dar dacă materia primă este de cea mai bună calitate, pentru obţinerea unor soiuri nobile, esenţială este şi prelucrarea lor în cramele de la Jidvei, Tăuni şi de la Blaj, crame dotate cu utilaje şi aparatură, cu tehnologii în care computerizarea are un rol tot mai mare, vinificaţia devenind o ştiinţă, o adevărată artă. Din acest punct de vedere, cramele de la Jidvei, Tăuni şi Blaj sunt mereu pe primele locuri în topul investiţiilor. Numai în acest an, de exemplu, la Crama din Jidvei s-a instalat o nouă linie de îmbuteliat de ultimă generaţie, cu o capacitate de 10.000 de sticle pe oră.
Vinul de Jidvei este, deci, produs, fabricat, înnobilat din vie şi până în crame, cu cel mai înalt profesionalism. Şi aici rolul hotărâtor revine oamenilor, patronilor de la Jidvei, preşedintelui companiei, ing. Claudiu Necşulescu, care au reinventat viticultura pe Tîrnave, începând cu plantarea a 2.500 de hectare de viţă-de-vie tânără, din soiuri nobile, dar şi cu modernizarea tehnologiilor de întreţinere a viilor şi procesare a strugurilor, care a devenit o adevărată ştiinţă aici, la Jidvei, dar şi o şcoală în care aportul dr. chimist Ioan Buia, şeful Complexului de Vinificaţie, a fost determinant.
Aşa a ajuns compania şi brandul Jidvei unul de prestigiu naţional şi mondial, iar campania de recoltare şi vinificaţie din acest an va consolida şi mai mult marca Jidvei. (G.C.)
[nggallery id=4619]
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Foto | Pistă de biciclete, locuri de joacă și platforme pe apă: Cum ar putea arăta malul Târnavei Mari la Blaj
Pistă de biciclete, locuri de joacă și platforme pe apă: Cum ar putea arăta malul Târnavei Mari la Blaj Direcția Județeană de Mediu Alba a anunțat că Planul Urbanistic Zonal (PUZ) „Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre și conservarea biodiversității urbane prin amenajarea malurilor râului Târnava Mare în municipiul Blaj” nu necesită evaluare de mediu și urmează procedura […]
Plângerile penale vin ca ploile de toamnă peste Cetate, dar prin birouri prognoza rămâne aceeași: „No, asta e”: Nu-i așa că „no, asta e” ar trebui trecut direct în fișa postului?
Plângerile penale vin ca ploile de toamnă peste Cetate, dar prin birouri prognoza rămâne aceeași: „No, asta e”: Nu-i așa că „no, asta e” ar trebui trecut direct în fișa postului? Plângerile penale vin, una după alta, ca ploile de toamnă peste Cetate. Le depun diverși, le citește toată lumea, le comentează toată lumea pe […]
FOTO | O tânără din Alba, doctor în istorie, pasionată de creații handmade: Cum a ajuns de la educație muzeală, la pasiunea pentru obiectele create manual
O tânără din Alba, doctor în istorie, pasionată de creații handmade: Cum a ajuns de la educație muzeală, la pasiunea pentru obiectele create manual La 37 de ani, Camelia Hașa din Alba Iulia este un om care a adunat de-a lungul timpului experiențe din domenii diferite, dar care, în urmă cu aproape un an, a […]
