Cum e să locuiești la câțiva metri de șantierul autostrăzii Sebeș – Turda? Răspunsul este oferit de o familie din Oarda de Sus, care, de câțiva ani, trăiește un veritabil coșmar.

Autoritățile au decis să exproprieze 850 de metri pătrați din terenul familiei Lăncrănjan, fără însă a-i anunța pe proprietari și fără să fie incluși pre vreo listă pentru a beneficia de despăgubiri financiare. Astfel s-a ajuns la situația ca jumătate din casă să fie în extravilan, air cealaltă jumătate în intravilan. În final, locuința familiei Lăncrănjan va fi la doar 50 de metri de axul autostrăzii.

Chiar lângă casa familiei din localitatea Oarda de Sus va fi construit un pod care va supratraversa o vale și o stradă astfel încât, la finalul, lucrărilor locuința va rămâne undeva sub pod, la câțiva metri de piloni. Coridorul de expropriere a fost micșorat forțat în zona respectivă, astfel încât să fie evitată locuința. Acest lucru face ca, în prezent, în perioada construcției autostrăzii, viața familiei Lăncrănjan să fie un calvar. Interesant este că după ce se trece de această prorietate, coridorul de expropiere revine la dimensiunea inițială.

”Ruta exterioară și inițială a limitei coridorului de expropriere inițial «trece» prin patul nostru. Este o situație absurdă, care nu cred că a mai existat vreodată”, spune Floare Lăncrănjan, proprietara imobilului de pe strada Victoriei din Oarda de Sus. Calvarul se va menține și la finalizarea investiției și la deschiderea circulației, chiar dacă prin proiect sunt prevăzute panouri fono-absorbante. Problema este că aceste panouri trebuiau amplasate și în faza de construcție, lucru constatat în urma unor verificări realizate de Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

”În 2013 am aflat din media că vechiul traseu al drumului expres a fost modificat cu 200 de metri față de traseul inițial pentru construcția autostrăzii. Explicația a fost că pe vechiul traseu se demolau 9 case, iar pe cel nou sunt 3 case. De când a început construcția trăim un adevărat coșmar. Legal, orice autostradă are o zonă de protecție de 25 de metri de o parte și de alta. Casa noastră este chiar în interiorul zonei de protecție, care a fost modificat pentru a nu cuprinde și construcția. Fără să fim informați, Primăria Alba Iulia și Consiliul local au aprobat un nou plan urbanistic prin care 850 de metri din terenul nostru a fost trecut în extravilan, iar 290 au rămas în intravilan. S-a întâmplat în 2014 și de atunci am plătit impozit ca și când întreaga suprafață de teren este în intravilan. Au făcut modificările fără a anunța la Serviciul de Taxe și Impozite al Primăriei și fără a comunica informațiile la Oficiul de Cadastru”, a afirmat Floare Lăncrănjan.

Pe lângă faptul că vor fi obligați să locuiască într-o casă aflată la câțiva metri de autostradă, membrii familie Lăncrănjan trebuie să suporte zgomotul și praful produs de utilajele folosite de constructori. ”Am făcut cinci sesizări la Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică, ultimele în toamna anului trecut. Au venit de la Garda de Mediu și au făcut măsurători și au constatat că nivelul zgomotului este mult mai mare față de cel prevăzut în acordul de mediu, de 50 dB. S-a stabilit în sarcina societății să reducă nivelul de zgomot, inclusiv să monteze panouri anti-zgomot. Nu s-a făcut nimic până în prezent. Au pus doar o pânză care a fost ruptă de vânt”, a completat proprietara construcției afectate.

În iulie 2017 și Direcția de Sănătate Publică a constatat că nu au fost montate panourile obligatorii, impuse prin acordul de mediu. ”În urma discuțiilor avute cu conducerea șantierului s-a recomandat montarea panourilor anti-zgomot pe perioada lucrărilor, reducerea nivelului de zgomot, praf și vibrații”, se susține în răspunsul primit de la DSP la una din plângerile făcute. În urma controlului s-a dat și un termen de 30 de zile pentru montarea panourilor, care nu a fost respectat. Prin urmare, și în prezent muncitorii și utilajele lucrează pe șantierul autostrăzii fără a respecta prevederile obligatorii din acordul de mediu.

Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda este construit de asocierea formată din compania italiană Imperesa Pizzarotti și compania română Pomponio. Lucrările efective sunt, însă, subcontractate la o serie de alte societăți ceea ce face dificilă comunciarea directă cu reprezentanții firmei italiene.

”Dorim măcar ca acum să intre în legalitate și să vedem cum stăm cu proprietatea noastră. Nu cerem absurdul. Vrem să se pună acele panouri anti-zgomot, pentru că în prezent trăim un coșmar, atât datortiă zgomotului cât și a prafului”, mai spune Floare Lăncrănjan.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI