FOTO| Cheile Râmeţului, printre cele mai frumoase din România: O drumeție de neuitat pentru o zi de vară

O veritabilă aventură într-un teritoriu sălbatic al cheilor. Traseul, cu dificultate medie, porneşte de la Cabana Râmeţ, aflată în apropierea Mănăstirii Râmeţ, spre un teritoriu stâncos cu versanţi apropiaţi care necesită traversarea pe scoabe, cabluri montate în pereţi şi pe alocuri traversare prin apă.

Sunt Cheile Râmeţului, unele dintre cele mai frumoase din Munţii Apuseni. Traversarea acestora pune la încercare rezistenţa temerarilor, dar orice efort merită datorită frumuseţii zonei.

La ieşirea din chei se ajunge într-un sat izolat cu case tradiţionale vechi cu acoperişuri din paie şi grajduri părăginite, năpădite de vegetaţie. Aici este cătunul Cheia, locuit doar în timpul verii. Traseul este marcat cu cruce albastră şi are o durată de circa 4 ore, dus-întors. Este nevoie de purtarea de încălţăminte adecvată şi aducerea uneia de schimb, în situaţia în care este nevoie de traversarea cheilor prin apă.

Relieful cheilor este reprezentat prin cele două masive calcaroase Uzmezeu la nord, ce culminează la 1135 m şi se continuă print-o înşeuare cu Vf. Tarcău (1217 m) şi Fundoi la sud care este dominat de Vf. Piatra din Chei (1189 m) şi de Vf. Vulturu (1166 m). Ca urmare a intensei carstificări se întâlneşte o întreagă gamă de forme: versanţi abrupţi şi golaşi, vârfuri ascuţite şi sub formă de turnuri, creste, doline, peşteri, portaluri şi ulucuri, precum şi numeroase acumulări sub fomă de grohotişuri şi blocuri.

Clima este influenţată de circulaţia maselor de aer, de altitudinea relativ joasă la care se află rezervaţia şi de o serie de particularităţi locale. Temperatura medie anuală oscilează între 6 şi 8°C. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 16 şi 18°C, iar cea a lunii ianuarie între -3 şi -4°C. Amplitudinea medie anuală atinge 18 – 20°C.

În cuprinsul rezervaţiei este destul de activă circulaţia subterană. Rezervaţia este străbătută de râul Geoagiu (Valea Mănăstirii) care traversează Cheile Râmeţului şi colectează pâraiele Brădeştilor şi Pravului la vest şi pârâul Vulturului la sud-est, precum şi alte pâraie mai mici cu scurgere temporară.

O vizită la mănăstirea de aici este, de asemenea, inevitabilă. Întemeiată în 1214 de călugării Ghenadie şi Romulus, retraşi în peşterile săpate de apa Geoagiului în versanţii Trascăului, mănăstirea Râmeţ e unul din cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania. Biserica veche, ce poartă hramul „Izvorul Tămăduirii”, după izvorul care iese de sub altar, are mai multe straturi de pictură, primul datând din anul 1300 şi ultimul, al şaptelea, din 1809. Deşi azi mănăstirea de la Râmeţ înseamnă un complex de clădiri în care vieţuiesc peste 100 de măicuţe, dovezile şi mărturiile din trecut au fost păstrate cu grijă.

Aşezământul adăposteşte un muzeu în care se află o colecţie de carte veche, icoane pe lemn şi pe sticlă, obiecte etnografice din zonă şi obiecte de cult. În atelierul de covoare măicuţele lucrează carpete olteneşti şi persane care se pot cumpăra de la magazinul cu obiecte bisericeşti din curte.

Foto: facebook- Consiliul Județean Alba

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---